Cercul de istorie ”Antonie Mogoș” de la Școala Generală Ceauru în vizită la arhive

Arhivele gorjene aniversează în această perioadă 180 de ani de la momentul când au apărut ca instituție națională și 60 de ani de la momentul de când avem o instituție județeană.Plecând de la cei 95 metri liniari de documente preluate în depozitele sale în 1951, instituţia a ajuns să gestioneze în prezent peste 5 km. de documente, ce aparţin numeroaselor instituţii ce şi-au desfăşurat sau îşi mai desfăşoară încă activitatea pe teritoriul judeţului Gorj.

Evenimentul a fost marcat la Gorj printr-o expoziție cu documente despre Gorj și o Zi a Porților Deschise unde s-au regăsit elevi de la mai multe unități școlare: Colegiul Național ”Spiru Haret”, Colegiul Național ”Ecaterina Teodoroiu” și Școala Generală Ceauru-Bălești. De la Școala Generală Ceauru au participat 20 de elevi membri ai Cercului de Istorie ”Antonie Mogoș” coordonat de profesorul Cornel Șomâcu.

ZIUA MONDIALĂ A EDUCAȚIEI: Scrisoare deschisă a USLI Gorj

 UNIUNEA SINDICATELOR LIBERE DIN ÎNVĂŢĂMÂNT GORJ

 SCRISOARE DESCHISĂ

  5 octombrie, Ziua Internaţională a Educaţiei, o zi în care toţi factorii implicaţi în desfăşurarea procesului de instrucţie şi educaţie, cei care au responsabilităţi şi putere decizională, ar trebui să identifice noi modalităţi de îmbunătăţire a actului educaţional, de asigurare a condiţiilor minime şi obligatorii pentru ca unităţile şcolare din Gorj să ajungă la standarde europene, dar şi pentru atragerea şi menţinerea în sistem a personalului performant.

         Fiecare ministru al educaţiei a dorit să-şi impună propria viziune privind reformarea învăţământului, însă niciunul nu a obţinut alocări bugetare care să permită implementarea reformelor avute în vedere.

 Din nefericire, la fel ca în ultimii 20 de ani, şcoala românească se confruntă cu lipsuri majore. Noua lege a educaţiei nu a reuşit să înlăture sau să amelioreze carenţele sistemului de învăţământ, dimpotrivă, a bulversat sistemul şi a amplificat nemulţumirea salariaţilor, a părinţilor şi elevilor, datorită inexistenţei actelor administrative subsecvente Legii Educaţiei Naţionale.

         Totodată, procentul din PIB alocat învăţământului în ultimii ani a fost total insuficient pentru desfăşurarea în condiţii normale a procesului instructiv – educativ şi a avut efecte negative asupra sistemului educaţional. S-a ajuns în situaţia inacceptabilă în care, din lipsă de fonduri, au fost blocate posturile vacante, ceea ce îngreunează activitatea în unităţile de învăţământ. Mai mult, salariile personalului din învăţământ, care oricum erau printre cele mai mici din sectorul public, au fost drastic diminuate, astfel încât sute de cadre didactice calificate părăsesc sistemul, în căutarea unui loc de muncă mai bine remunerat. De asemenea, din lipsă de fonduri au fost abandonate proiectele  de investiţii în infrastructura şcolară, multe dintre acestea aproape de finalizare.

         Un alt fenomen îngrijorător este abandonul şcolar, care se manifestă atât în mediul rural, cât şi în cel urban, a cărui cauză  principală este sărăcia din cauza căreia multe familii nu pot suporta costurile şcolarizării. O altă cauză a acestui fenomen o reprezintă lipsa unei oferte educaţionale care să fie în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii.

         În ultimii ani, obiectivul major al actualei guvernări – de politizare a tuturor structurilor statului –  s-a manifestat şi în învăţământ, unde unicul criteriu de promovare în funcţii de conducere a fost cel al apartenenţei politice.

         Lipsa totală de consideraţie a Guvernului BOC faţă de partenerii de dialog social se manifestă şi în relaţia structurilor judeţene unde se observă o mimarea sistematică a dialogului social.

Uniunea Judeţeană a Sindicatelor Libere din Învăţământ Gorj solicită tuturor factorilor decizionali să trateze sistemul de educaţie cu seriozitate şi responsabilitate.

Este imperios necesară alocarea unui procent de minim 6% din PIB, pentru finanţarea învăţământului, aşa cum prevede Legea Educaţiei Naţionale, pentru că reformarea învăţământului nu se poate face fără resurse financiare.

Alocarea a 6% din PIB va permite finalizarea proiectelor de investiţii aflate în derulare, dar şi o salarizare decentă a personalului din sistem, care să ţină seama de importanţa socială a muncii acestora. Din punct de vedere salarial, în ultimii ani, personalul din învăţământ a fost dezavantajat în raport cu alte categorii de bugetari. Executivul trebuie să găsească soluţii pentru plata, în regim de urgenţă a diferenţelor de drepturi salariale obţinute de angajaţii din educaţie prin hotărâri judecătoreşti definitive.

Un învăţământ performant nu se poate face fără a asigura numărul minim de personal necesar pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii unităţilor de învăţământ preuniversitar, astfel încât se impune adoptarea de urgenţă a unui act normativ care să permită deblocarea posturilor vacante şi ocuparea acestora.

Solicităm elaborarea, în regim de urgenţă, de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a unor programe şcolare care să ţină cont de noile realităţi de pe piaţa forţei de muncă.

Întreaga clasă politică trebuie să conştientizeze că ignorarea în continuare a acestui domeniu strategic – învăţământul – va avea consecinţe dezastruoase pe termen lung asupra evoluţiei societăţii româneşti în ansamblul ei.

PREŞEDINTE,

 Prof. HUICĂ CONSTANTIN