Elevii de la Bălești la comemorarea evenimentelor de la Jiu din 1916

dsc00018 dsc00031 dsc00098În ultima zi a manifestărilor dedicate centenarului luptelor de la Jiu, Muzeul Județean ”Alexandru Ștefulescu” a organizat cu sprijinul unor asociații de promovare a istoriei, o reconstituire a evenimentelor de acum o sută de ani la Târgu-Jiu și Lainici. Dintre școlile care au participat la manifestare amintim Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș” Ceauru-Bălești, Colegiul Național ”Mihai Viteazul” Bumbești Jiu și Școala Gimnazială Bumbești Jiu.

Sâmbătă, 29 octombrie 2016 , de la ora 12,00, în Parcul Central, a avut loc reconstituirea luptelor de la Podul Jiului, după care evenimentele s-au  încheiat pe Defileul Jiului, la monumentul generalului Ion Dragalina. În prezența unui numeros public, mai multe asociații cu profil de valorificare a istoriei și tradițiilor militare -Asociația „Tradiția militară” , Asociația „Deutsches Freikorps”, Grupul IR33 – Cetatea Aradului și Asociația Cercetașilor Tradiționali din România – reprezentată de Unitatea „General Dragalina” ACT RO-au rememorat lupta de la Podul Jiului chiar la vechiul Pod Ferdinand, astăzi intrarea pe insulița de pe Jiu. Primăria Târgu-Jiu a inaugurat și Aleea Cercetașilor în memoria organizației care s-a remarcat în urmă cu un secol în luptele din Primul război Mondial.

Cornel Șomîcu, directorul Școlii Gimnaziale ”Antonie Mogoș” Ceauru-Bălești, ne-a declarat cu acest prilej: ”Împreună cu elevii de la Cercul de Istorie ANTONIE MOGOȘ din Bălești am participat la cele două momente de evocare istorică de pe Jiu-Târgu-Jiu și Lainici. O reușită această activitate, o mențiune specială pentru Muzeul Județean ”Alexandru Ștefulescu” care a adus la Târgu-Jiu în primul rând Asociația TRADIȚIA MILITARĂ. Momentele de evocare, atât cele de la Podul Jiului cât și cele de la monumentul generalului Dragalina de la Lainici, au avut calitate și un impact puternic mai ales pentru elevi. Pe lângă Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș” și profesorii Cornel Șomîcu și Dorel Șorop, o mențiune specială pentru participare se cuvine pentru elevii de la Liceul Mihai Viteazul și Școala Gimnazială Bumbești Jiu și domnul profesor Dănuț Lupulescu” .

Evocarea trecutului istoric al acestor meleaguri, iată o profesiune de credință pentru principalele instituții cu profil istoric ale Gorjului: Muzeul Județean ”Alexandru Ștefulescu”, Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale și Societatea de Științe Istorice, filiala Gorj.

Redacția GRAIUL APELOR

Anunțuri

Simpozion ”100 de ani de la luptele de la Jiu” la Bălești

dsc00019 dsc00029 dsc00043 dsc00044Peste 120 de elevi, cadre didactice și invitați au participat marți, 25 octombrie 2016, la manifestarea ”100 de ani de la luptele de la Jiu”, organizată de Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș” în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Gorj, Muzeul Județean ”Alexandru Ștefulescu”, Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale, Primăria și Consiliul Local Bălești, Asociația Națională Cultul Eroilor ”Regina Maria”-filiala Gorj și Asociația ”Școala Gorjeană”. Evenimentul a făcut parte din seria de manifestări organizate de ISJ Gorj în mai multe școli din județ.

Potrivit programului derulat de Inspectoratul Școlar Județean Gorj, în perioada 24-27 octombrie 2016 în fiecare școală s-au derulat lecții de istorie tematice privind evenimentele de acum 100 de ani. Elevii au putut urmări și un film documentar realizat cu acest prilej de Genu Tuțu sub egida Muzeului Județean ”Alexandru Ștefulescu”: ”Valea Jiului în Primul Război Mondial”-100 de ani de la Războiul pe granița suferinței”.  Prof. dr. Dorina Nichifor, inspector de specialitate în cadrul ISJ Gorj, ne-a declarat: ”Profesorii de istorie din județul Gorj au desfășurat cu elevii lecții tematice, simpozioane, sesiuni de referate, vizionări de filme documentare menite să-i familiarizeze cu cele întâmplate acum un secol, pagini de eroism nemuritor pe aceste meleaguri. Remarc cu acest prilej colaborarea cu Muzeul Județean care ne-a pus la dispoziție filmul documentar realizat cu prilejul centenarului luptelor de la Jiu.”

Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș” Ceauru-Bălești a derulat activitatea ”100 de ani de la luptele de la Podul Jiului” în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Gorj, Muzeul Județean ”Alexandru Ștefulescu”, Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale, Asociația Națională Cultul Eroilor  ”Regina Maria” și Asociația ȘCOALA GORJEANĂ. Manifestarea a avut mai multe  părți, prima fiind formată din  alocuțiuni  din partea invitaților: prof. dr. Dorina Nichifor-ISJ Gorj, arhivist Cristina Paula Vasiloiu-Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale , prof. Ion Hobeanu-Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale, col(r) Walter Loga-Asociația Națională Cultul Eroilor ”Regina Maria”- Gorj, lt.col.(r) Gheorghe Bușe-Asociația Națională Cultul Eroilor ”Regina Maria”, prof. Grigore Haidău și prof. Dan Pupăză, din partea aceleiași organizații. Un moment aparte l-a constituit alocuțiunea primarului comunei Bălești, jr. Mădălin Ungureanu, un iubitor de istorie dar și informațiile oferite de prof. Cornel Șomîcu, directorul școlii.

Partea a doua a manifestărilor a fost consacrată vizionării peliculei documentare ”Valea Jiului în Primul Război Mondial-100 de ani(1916-2016) de la războiul pe granița suferinței”, un film de Genu Tuțu oferit spre vizionare de Muzeul Județean ”Alexandru Ștefulescu”. Pelicula are mai multe părți consecrate chiar evenimentelor de pe Jiu: La atac, pe Valea Jiului, Inamicul contraatacă, Lupte eroice în munți și în defileu, Bătălia de la Jiu, Eroii, eternă memorie etc.

În partea a treia a manifestării au fost lansate mai multe publicații cu această tematică de către Asociația Națională Cultul Eroilor ”Regina Maria”, filiala  Gorj, cum sunt revistele GORJUL EROIC și JERTFA.

OBLIGAȚI SĂ NU UITĂM ORORILE TRECUTULUI

 

DSC00063

Ziua Holocaustului în România a fost marcată pentru prima oară în anul 2004, la 9 octombrie, fiind instituită printr-o hotărâre de guvern (HG nr. 672/5 mai 2004), la propunerea Comisiei internaționale pentru studierea Holocaustului, condusă de laureatul premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel și a Federației Comunităților Evreiești din România. Catedra de istorie din Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș”, formată din profesorii Cornel Șomîcu și Dorel Șorop, a derulat o serie de activități specifice la clasele a VII-a.

Astfel, potrivit datelor oficiale, la  9 octombrie 1941, a început deportarea forțată a populației evreiești din Basarabia și Bucovina, în Transnistria.

Cu prilejul Zilei Holocaustului în România, se menționează în HG, ”vor fi organizate acțiuni culturale, simpozioane, mese rotunde și alte acțiuni cu tematică specifică”. Autoritățile administrației publice „vor acorda sprijin de specialitate pentru organizarea și desfășurarea manifestărilor ocazionate de acest eveniment”.

Elevii au fost informați despre Holocaust. S-a pus accent și asupra faptului că acest fenomen odios a existat și în România. Holocaustul în România  denumește prigoana și exterminarea evreilor în teritoriile controlate de statul român în anii 1937-1944, adică de la primele legi anti-evreiești ale guvernului Goga-Cuza și până la 23 august 1944.

La recensământul din 1938 apăreau  printre cetățenii români 756.930 de evrei. Intre 1938 și 1941 au pierdut cetățenia română 387.407 evrei, fie că le fusese retrasă de guvernul Goga (circa 120.000 de persoane), fie că deveniseră cetățeni maghiari sau sovietici prin cedarea  Transilvaniei și Basarabiei (circa 270.000 persoane). În 1940, mai erau cetățeni români 369.523 de evrei.

Situația evreilor în perioada Holocaustului

Începând cu toamna anului 1940, sute de evrei, o parte din ei refugiați din alte țări, pleacă în fiecare lună spre Palestina , în mod ilegal, prin asociația Aliyah condusă de Eugen Maisner și Samuel Leibovici, cu asentimentul guvernului Antonescu  pentru care expulzarea este, în acel moment „soluția corectă pentru rezolvarea problemei evreiești”. Ace;tia erau obliga’i   să-și abandoneze toate bunurile și economiile statului român.Circa 80.000 de evrei au părăsit România pe parcursul unui an. Nu toți au ajuns sau au rămas în Palestina; unii aveau să emigreze în final spre S.U.A., stat atunci neutru. „Soluția corectă” a devenit inaplicabilă după luna decembrie 1941, când Aliații au declarat război României și au început să considere evreii români ca fiind „cetățeni sau resortisanți ai unui stat inamic”. Din acel moment, nici țările neutre precum Turcia nu au mai acceptat să-i primească, astfel că guvernul Antonescu a început deportarea evreilor spre Transnistria, inaugurând perioada cea mai cruntă din istoria evreilor în România.

Principala lecție învățată de elevii de la Bălești a fost că nu trebuie să uităm și să repetăm fapte de acest gen din istoria națională și universală.

 



Redacția GRAIUL APELOR