PDI 2015-2020

 

Sc CeauruPLAN DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

2015 – 2020

 

 “ŞCOALA – O ŞANSĂ PENTRU TOŢI!”

 

DIRECTOR,

PROF. CORNEL ŞOMÎCU

RESPONSABIL CEAC,

PROF.ELENA NĂGĂRA

 

ARGUMENT

 

Proiectul de dezvoltare instituţională pentru perioada 2015-2020 s-a realizat plecând de la o radiografie complexă şi realistă asupra mediului extern în care activează instituţia de învăţământ şi asupra mediului organizaţional intern.

Tehnicile de analiză SWOT au permis o evaluare echilibrată şi exigentă a resurselor şi mijloacelor, a impactului pe care factorii socio-economici, conjuncturali şi politici îl au asupra activităţii unităţii.

Planul de dezvoltare instituţională are în vedere eliminarea „punctelor slabe”, a cauzelor generatoare şi a riscurilor asociate, înlăturarea „ameninţărilor” sau atenuarea efectelor acestora.

Stabilirea scopurilor strategice a pornit de la identificarea „punctelor tari” (care reprezintă capitalul de referinţă) şi a „oportunităţilor” oferite de cadrul legislativ sau de comunitate.

Scopurile strategice asumate izvorăsc din realitatea obiectivă constatată la nivelul unităţii şcolare, corelate cu nevoile de educaţie şi calificare reclamate de societate.

Analiza  condiţiilor  socio-economice  şi  proiectarea  traiectoriei  de  dezvoltare  s-a  făcut  pe  baza programelor existente la nivel local şi regional, a evoluţiei previzibile a fenomenului economic pe termen mediu şi lung, valorificând datele, prognozele şi documentele elaborate de Consiliul Local Băleşti, Primăria Comunei Băleşti şi Inspectoratul Şcolar al Judeţului Gorj.

S-au luat în considerare ideile desprinse din proiectele întocmite la nivelul catedrelor şi comisiilor, a compartimentelor funcţionale organizate la nivelul unităţii, consultările cu elevii, propunerile avansate de comitetele de părinţi, de reprezentanţii comunităţii locale şi de agenţii economici – parteneri tradiţionali ai instituţiei.

Programele Ministerului Educaţiei şi Cercetării Științifice,  ale Guvernului României privind reforma şi modernizarea învăţământului românesc sunt temeiul direcţiilor principale de dezvoltare instituţională în perioada 2015-2020.

Într-o lume a noului şi a schimbărilor, şcoala trebuie să promoveze incluziunea, valorile şi practicile societăţii  democratice. Misiunea ei este să orienteze tânăra generaţie spre împlinirea în viaţa privată şi publică.

Performanţele obţinute în ultimii ani de Şcoala Gimnazială “Antonie Mogoş” Ceauru-Băleşti ne îndreptăţesc în asumarea unor obiective manageriale care să pună în operă intenţia de dezvoltare instituţională  a  colectivului didactic şi să orienteze  interesul de formare şi instruire a elevilor.

 

CONTEXT LEGISLATIV

Legile şi documentele  care stau la baza elaborării P.D.I.

Acest Proiect de Dezvoltare Instituţională a fost conceput în conformitate cu următoarele acte normative:

  • Legea Educaţiei Naţionale 1/2011 cu toate modificările şi completările ulterioare;
  • Metodologia formării continue aprobată prin OMECTS nr 5561/07.10.2011 cu modificările și completările ulterioare
  • Planul managerial pentru anul scolar 2014-2015 al Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj;
  • Ordinele, notele, notificările şi precizările Ministerului Educaţiei și Cercetării Științifice
  • Programul de Guvernare pe perioada 2012-2016, capitolul Politica în domeniul Educaţiei;
  • Metodologia formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar;
  • Ordin privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar din 15.12.2014
  • Raportul I.S.J. Gorj, privind starea învăţământului în judetul Gorj în anul şcolar 2013/2014;
  • Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu completări şi modificări prin Legea nr. 87/13.04.2006, cu modificările şi completările ulterioare
  • HG nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar, publicată în MO nr. 38/18.01.2007
  • HG nr. 1534/2008 privind aprobarea Standardelor de referinţă şi a indicatorilor de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar, publicată în MO nr. 822/08.12.2008
  • M.S. nr. 1995/1995 pentru aprobarea Normelor de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor
  • G.R. nr. 1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care se supun avizării/autorizării privind securitatea la incendiu
  • Legea nr. 319/2006 a sănătăţii şi securităţii în muncă
  • OMF 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern cuprinzând standardele de management/control intern la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, cu modificările şi completările ulterioare
  • Legea nr. 53/2003, Codul muncii, cu toate modificările şi copletările ulterioare
  • G. nr. 320/28.03.2007 privind aprobarea tarifelor de autorizare, acreditare şi evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar
  • M. 5337/11.10.2006 privind aprobarea Codului de etică profesională al experţilor în evaluare şi acreditare ai Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar
  • HG nr. 22/2007 privind aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie, publicată în MO nr. 59/25.01.2007
  • OMECTS nr. 5547/2011 privind aprobarea Regulamentului de imspecţie a unităţilor de învăţământ preuniversitar
  • OMECTS nr. 5565/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii şi al documentelor  şcolare gestionate de unităţile de învăţământ preuniversitar
  • G. nr. 1258/18.10.2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar

 

CUPRINS

 

Capitolul I

-Diagnoza mediului extern

-Prezentarea comunei Băleşti, judeţul Gorj

-Analiza PEST (E)

-Diagnoza mediului intern

-Prezentare generală

-Cultura oganizaţională

-Structura unităţii şcolare

-Resurse umane

-Resurse materiale

-Resurse informaţionale

-Resurse financiare

-Analiza SWOT

Capitolul II

2.1. Misiunea şcolii

2.2. Viziunea şcolii

2.3. Valori şi principii cultivate şi promovate de şcoală

Capitolul III

3.1. Opțiuni  strategice

3.1.1. Reforma şi personalizarea procesului instructive-educativ

3.1.2. Creşterea calităţii fluxurilor de elevi şi asigurarea finalităţilor educative

3.1.3. Îmbunătăţirea standardelor de performanţă a resurselor umane şi a managementului şcolar

3.1.4. Întreţinerea, ameliorarea şi modernizarea infrastructurii şi generalizarea accesului la informaţia electronică

3.1.5. Adaptarea ofertei de educaţie

3.1.6. Optimizarea relaţiilor intersistemice, comunitare şi internaţionale

3.1.7. Realizarea unei şcoli incluzive prin adoptarea strategiilor de personalizare a procesului instructiv-educativ, prevenirea eşecului şcolar şi includerea tuturor elevilor într-o formă superioară de şcolarizare.

Capitolul IV

4.1. Opţiuni manageriale

4.1.1. Dezvoltarea curriculară

4.1.1.1. Trunchiul comun

4.1.1.2. Curriculum la decizia şcolii

4.1.1.3. Activitatea extracurriculară

4.2. Consultarea, monitorizarea şi evaluarea PDI

4.2.1. Consultare

4.2.2. Monitorizarea şi evaluarea

4.2.3. Programul activităţii de monitorizare şi evaluare

 

Capitolul V

5.1. Plan operațional de dezvoltare școlară a Școlii Gimnaziale ”Antonie Mogoș”

 

CAPITOLUL I

DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN Şl INTERN AL UNITĂŢII ŞCOLARE

 

1.1. Diagnoza mediului extern

1.1.1 .Prezentarea comunei  Băleşti, judeţul Gorj

Comuna Băleşti a apărut în anul 1968  prin contopirea a trei foste comune Băleşti, Ceauru şi Corneşti. În urma recensământului din anul 2011, comuna Băleşti numără 7180 de locuitori, fiind cea mai mare localitate rurală a judeţului. Este situată la 5 km de municipiul Târgu-Jiu şi la o altitudine de 252 m, pe paralela de 45 grade latitudine nordică şi meridianul 23 grade 20” longitudine estică.

Comuna Băleşti este alcătuită din 9 sate: Băleşti, Rasova, Ceauru, Tămăşeşti, Voinigeşti, Tălpăşeşti, Stolojani, Găvăneşti şi  Corneşti. Comuna se învecinează la nord prin comunele Arcani(satele Câmpofeni și Stroiești) și Lelești(Rasovița), la sud prin comuna Drăguțești(satele Iași și Cârbești), la vest prin comuna Telești(satele Buduhala și Șomanești) iar la sud prin municipiul Târgu-Jiu(cartierele Slobozia și Bârsești). Satele comunei sunt amplasate în jurul satului de reședință, cel mai apropiat fiind satul Ceauru, sub 1 km, iar cel mai îndepărtat fiind satul Stolojani, la circa 10 km.

Ca întindere, teritoriul comunei Bălești are o suprafață de 78,86 kmp după cum urmează: 7,68 kmp suprafață în intravilan, 58,23 kmp suprafață agricolă în extravilan, 12,95 kmp de vegetație forestieră. Suprafața agricolă a comunei este de 5662 hectare. Relieful comunei este deluros, în partea de nord și nord-vest și câmpie/luncă în partea de sud și sud-est. Existând o îmbinare reușită între regiunea de deal și cea de luncă dată de râurile Jiu, Jaleș și Șușița și de afluenții acestora, acest lucru a influențat ocupația locuitorilor încă din cele mai vechi timpuri: cultivarea cerealelor, grădinăritul, cultivarea pomilor și vița de vie, creșterea animalelor dar și practicarea unor meșteșuguri. În prezent, ocupația de bază a locuitorilor rămâne agricultura în sistem privat dar și industria și prestările de servicii  în societăți comerciale din comună, municipiul Târgu-Jiu și unitățile miniere din bazinele carbonifere Rovinari și Jilț. Un procent important din locuitorii comunei lucrează în străinătate-cei mai mulți Italia, Spania și Germania-dar au familiile tot în localitate.

Reţeaua şcolară a comunei Băleşti pentru anul şcolar 2014-2015 este alcătuită din:

-3 şcoli gimnaziale la Ceauru, Băleşti şi Corneşti

-7 grădiniţe la Băleşti, Rasova, Ceauru, Tămăşeşti, Tălpăşeşti, Corneşti-2

La nivel local, similar cu situaţia la nivel naţional, numărul total al populaţiei şcolare a cunoscut o reducere importantă, la fel și numărul cadrelor didactice  iar numărul unităţilor de învăţământ s-a restrâns  prin comasarea unor şcoli primare şi grădiniţe. Prioritatea următorilor cinci ani este strângerea tuturor elevilor şi preşcolarilor în centrele zonale oferite de şcolile gimnaziale prin investiții care să asigure condiții similare cu cele ale centrelor urbane din județul Gorj. Cele trei școli gimnaziale sunt  reabilitate, reconstruite sau construite în premieră în ultimii ani: Ceauru-2009, Bălești-2013, Cornești-2007.

Populaţia comunei Bălești în anul 2012 conform  datelor Recensământului național din acel an este de 7180. Această populaţie poate fi împărţită:

-după sex:        52 % femei, 48% bărbați

-după confesiune:        93% Religie Ortodoxă, 7% Altă Religie

-după etnie:      89% Români; 10 % Romi, 1% Altele

-după limbă:     99 % Limba Română; 1 % Altele

 

1.1.2 ANALIZA PEST(E)

Activitatea oricărei entităţi economico-sociale este influenţată într-o mare măsură de factorii politici, economici, sociali, tehnologici şi ecologici, care se manifestă din mediul în care aceasta îşi desfăşoară activitatea.

Performanţa instituţională este stimulată sau atenuată semnificativ de conjunctura politică şi legislativă, de evoluţia economică la nivel local, regional, naţional şi internaţional, de progresul social intern şi de integrarea în structurile şi economice şi culturale ale Uniunii Europene.

Cuceririle tehnologice, invenţiile şi inovaţiile în domeniul industrial, precum şi necesitatea de a păstra un mediu natural ecologic pot contribui la eficientizarea procesului instructiv educativ şi la asigurarea finalităţilor educaţionale. De aceea este necesară o radiografie exigentă a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia de învăţământ, pentru a identifica oportunităţile pe care trebuie să le valorifice proiectul de dezvoltare instituţională în scopul maximizării rezultatelor. Analiza PEST(E) a permis identificarea următoarelor influenţe în activitatea Şcolii Gimnaziale „Antonie Mogoş” Ceauru.

 

Factori politici

Cadrul legislativ, specific învăţământului preconizează descentralizarea şi autonomia sistemului de  învăţământ – Planul strategic al Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice cu priorităţile: descentralizare, asigurarea calităţii, resurse umane, învăţarea continuă, ofertă educaţională flexibilă,accesibilitate la educaţie, diversitate culturală, standarde europene.

Apropierea şcolii de comunitate prin adoptarea unor decizii politice favorabile în administraţie şi finanţare şi existenţa unor strategii de dezvoltare care valorifică potenţialul unităţilor de învăţământ Strategia de dezvoltare a comunei Băleşti  pentru perioada 2014-2020, Strategia de dezvoltare a regiunii S-V Oltenia  pentru perioada 2014-2020.

Deplasarea interesului în management de la control către autoevaluare,evaluare şi consiliere;

Liberalizarea unor sectoare, şi domenii de activitate, precum şi existenţa unor programe la nivel guvernamental cu impact în activitatea educaţională (piaţa cărţii şi manualelor unde apariția celor pe support electronic presupune existența unei anumite infrastructuri în domeniu, achiziţiile de material didactic,programe de formare a personalului);

Existenţa unor strategii de adaptare a sistemului de învăţământ românesc la standardele europene şi internaţionale;

Cadrul legislativ favorabil atragerii de resurse financiare complementare pentru dezvoltarea infrastructurii învăţământului, perioada de finanțare 2014-2020.

Sporirea resurselor materiale şi informaţionale la dispoziţia unităţilor de învăţământ prin proiecte şi programe finanţate de statul român sau de către organismele europene – programele de dotare a laboratoarelor şi cabinetelor, dotarea cu echipamente sportive, îmbunătăţirea fondului de carte, SEI (sistem educaţional informatizat);

Finanţarea de către stat a programelor de asistenţă socială pentru elevi -Programul guvernamental „Lapte – Corn”, Programul „Euro 200″.

Existenţa proiectelor de pregătire şi perfecţionare a cadrelor didactice şi a programelor cu finalităţi de educaţie şi formare profesională

Cadrul legal favorabil accesării  de către unităţile şcolare a fondurilor structural începând cu perioada de finanțare 2014-2020.

 

Factori economici

Cadrul legal favorizează atragerea unor fonduri rambursabile sau nerambursabile de la diverşi agenţi economici (donaţii, sponsorizări) ;

Descentralizarea mecanismelor financiare referitoare la finanţarea învăţământului, astfel încât unităţile şcolare să poată valorifica superior potenţialul financiar, uman şi material de care dispun;

Orientarea actuală impune translarea interesului unităţilor şcolare spre o cultură a proiectelor;

Migraţia forţei de muncă în străinătate conduce la o cerere sporită de forţă de muncă din partea pieţei interne şi externe în diverse calificări şi profesii.

 

Factori sociali

-Fluctuaţiile demografice influenţează cifrele de şcolarizare ale unităţilor de învăţământ;

-Creşterea numărului familiilor monoparentale, creşterea abandonului şcolar, creşterea ratei

infracţionalităţii în rândul tinerilor, creşterea ratei divorţialităţii;

-Oferta educaţională adaptată intereselor elevilor;

-Aşteptările comunităţii de la şcoală;

-Rolul sindicatelor şi a societăţii civile modifică obiectivele de dezvoltare instituţională;

-Cererea crescândă venită din partea comunităţii pentru educaţia adulţilor şi pentru programe de învăţare pe tot parcursul vieţii transformă unităţile de învăţământ în furnizori de servicii educaţionale.

 

Factori tehnologici

-Civilizaţia informaţională presupune ca, la intervale relativ scurte de timp,cunoştinţele să fie actualizate şi impune redimensionarea sistemului de formare profesională a cadrelor didactice;

-Răspândirea tehnologiilor moderne de comunicare şi de tehnică de calcul(internet, televiziune prin cablu, telefonie mobilă etc.) facilitează transmiterea informaţiilor în timp scurt;

-Rata ridicată a progresului ştiinţific şi tehnologic obligă individul să înveţe pe tot parcursul vieţii, şi implică o reactualizare a cunoştinţelor profesionale pe fiecare treaptă a carierei;

-Generalizarea practicilor educaţionale inovatoare (AEL, Internet ) conduce la modernizarea actului educaţional tradiţional;

 

Factori ecologici

-Integrarea în Uniunea Europeană presupune respectarea unor norme precise în protejarea mediului de către unităţile şcolare;

-Educaţia ecologică în unităţile de învăţământ devine prioritară;

-Prin activitatea sa, unitatea şcolară trebuie să se implice în rezolvarea problemelor de mediu prin implicarea în proiecte ecologice;

-Economisirea la maximum a resurselor de energie termică, electrică, apă etc. astfel încât să se protejeze mediul înconjurător.

Concluziile şi interpretările analizei PEST(E) sunt valorificate în elaborarea direcţiilor de acţiune strategică a Şcolii Gimnaziale „Antonie Mogoş” pentru perioada 2015-2020.

 

 

1.2. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN

 

1.2.1.PREZENTARE GENERALĂ

Dacă este să gândim o ierarhie a valorilor instituţionale din învăţământul preuniversitar gorjean, Şcoala Gimnazială „Antonie Mogoş”” din comuna Băleşti  ar ocupa cu siguranţă unul din locurile fruntaşe, bucurându-se de prestigiu şi notorietate dobândite prin întreaga activitate a colectivului şcolii, mândria şi recunoştinţa celor care au absolvit aici, de aprecierea întregii comunităţi locale.

Activitatea şcolii  se referă la arta de a instrui şi a educa generaţia mileniului III, de a-i pregăti pe aceştia să găsească răspunsurile potrivite la provocările zilei de mâine.

Elevii şi corpul profesoral de aici se află pe traiectoria ascendentă a devenirii învăţământului românesc, catalizându-şi acţiunile pe direcţia redimensionării continue a calităţii, sporirii şi menţinerii notorietăţii de care se bucură această instituţie şcolară.

 

PREZENT ŞI VIITOR

Şcoala Gimnazială „Antonie Mogoş” Ceauru-Bălești este astăzi un nume de referinţă în învăţământul gorjean și oferă  imaginea unei şcoli cu rezultate remarcabile. Realizarea Planului de Dezvoltare Instituţională care cuprinde direcţiilor de acţiune strategică a Şcolii Gimnaziale „Antonie Mogoş”” pentru perioada 2015-2020  pleacă de la aceste realități.

 

Cine suntem?

Suntem o unitate de învăţământ cu o îndelungată tradiţie, primele şcoli apărând pe aceste meleaguri în anul 1838. De atunci fiecare sat a avut şcoală primară proprie, pentru perioade mai lungi sau mai scurte de timp. În anul 2015 avem o școală gimnazială cu personalitate juridică, două școli gimnaziale ca structuri și șapte grădinițe cu program normal care funcționează tot ca structuri ale PJ. Pentru următorii ani, reducerea numărului de elevi ca urmare a reducerii numărului de naşteri sau ca urmare a migraţiei forţei de muncă care presupune şi mutarea familiei, atrage după sine o reconfigurare a reţelei şcolare.

 

Ce vom fi?

O şcoală europeană cu o bază materială modernă, înscrisă pe traiectoria ascendentă spre perfecţionarea procesului de învăţământ, ca rezultat al acţiunilor convergente ce vor avea la îndemână 3 elemente esenţiale: elevii, părinţii şi calitatea a tot ceea ce întreprindem ca o garanţie a durabilităţii realizării scopului propus.

Începând cu  anul 2012 unitatea şcolară a preluat numele  sculptorului popular Antonie Mogoş,  în concordanţă cu spiritul  creativ al celui care a devenit „patronul spiritual al instituţiei”.

 

 

Principiile ce stau la baza dezvoltării şcolare si instituţionale sunt:

Principiul consensualității – se regăsește la nivelul tuturor proiectelor și activităților

Principiul solidarității – răspunde nevoilor de educare a copiilor în spiritul demnității, libertăţii si respectului față de categoriile defavorizate și minorităţilor etnice acordându-se atenție prioritară întăririi coeziunii sociale în abordarea problematicii referitoare la copil.

Principiul educaţiei timpurii – vizează începerea educaţiei copiilor de la vârsta de 3 ani, determinată de adevărul fundamental conform căruia baza dezvoltării personalității o constituie vârstele mici.

Principiul desegregării – asigură cadrul necesar combaterii fenomenului de desegregare la nivelul unităţilor de invățământ.

 

Finalităţi educaţionale

Unitatea de învăţământ preuniversitar  Şcoala Gimnazială ,,Antonie Mogoş”  are ca finalităţi educaţionale în formarea personalităţii umane:

-formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii, de a formula şi de a rezolva probleme pe baza relaţionării cunoştinţelor din diferite domenii;

-valorizarea propriilor experienţe în scopul unei orientări profesionale optime pentru piaţa muncii şi/sau pentru învăţământul liceal

-dezvoltarea capacităţii de integrare activă în grupuri socio-culturale diferite: familie, mediu    profesional, prieteni etc.

-dezvoltarea competenţelor funcţionale esenţiale pentru reuşita socială: comunicare, gândire critică, luarea deciziilor, prelucrarea şi utilizarea contextuală a unor informaţii complexe;

-cultivarea expresivităţii şi a sensibilităţii, în scopul împlinirii personale şi a promovării unei vieţi de calitate;

-formarea autonomiei morale

 

 

CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ

 

Este caracterizată printr-un ethos profesional înalt, un management strategic în continuă perfecţionare, de practicarea leadership-ului, prin valorizarea învăţării  instituţionale din experienţă. Valorile dominante sunt: egalitate de şanse, cooperare, munca în echipă, respect reciproc, ataşamentul faţă de elevi, respectul pentru profesie, libertate de exprimare, receptivitate la nou, creativitate, entuziasm, dorinţă de afirmare.

Deşi nu putem vorbi despre o cultură organizaţională şi profesională monolitică, există în şcoala noastră tradiţii, atitudini, stiluri de interrelaţionare, perspective comune de abordare a actului educaţional şi a rolului şcolii. Simbolurile tradiţionale ţin de învăţământul de masă, de educaţia pentru toţi şi creează o cultură profesională axată pe profesor/învăţător.

Reforma învăţământului a introdus în şcoli sloganul „educaţia pentru fiecare” cu componentele: învăţământ diferenţiat, parcursuri individuale de învăţare, integrare, abordare transdiciplinară, relativ dificil de acceptat de profesionişti cantonaţi în predarea unei singure discipline. Există şi în şcoala noastră ritualuri de trecere încetăţenite şi încurajate de director  care salută călduros pe noii veniţi şi invită colegii să-i trateze cu afecţiune. În general debutantului nu i se dă un tutore profesional, ci este lăsat să şi-l aleagă singur, colegii îl primesc la ore în interasistenţe, îl consiliază în domeniul didactic, îl ajută să-şi proiecteze activităţile, i se dă de lucru în catedră ca să demonstreze ce poate.

Managementul democratic aplicat a creat posibilitatea de  participare directă a colectivelor de părinţi la luarea actului decizional şi stabilirea obiectivelor de viitor din cadrul programelor de dezvoltare.

În ceea ce priveşte climatul organizaţiei şcolare am putea spune că este un  climat deschis, caracterizat prin dinamism şi grad înalt de angajare a membrilor  instituţiei şcolare ; este un climat stimulativ care oferă satisfacţii, relaţiile dintre  cadrele didactice fiind deschise, colegiale, de respect şi de sprijin reciproc. Toate acestea se reflectă pozitiv în activitatea instructiv-educativă şi în conduita cadrelor didactice. În paralel cu procesul instructiv sunt organizate numeroase acţiuni cultural-educative, unele dintre ele devenite deja tradiţii ale şcolii:

  • Revista şcolii „GRAIUL APELOR” – revistă semestrială, conţine articole, informaţii din viaţa şcolii, încercări literare ale elevilor, materiale didactice ale profesorilor ş.a., o publicaţie care are numeroase premii la nivel judeţean.
  • Festivităţile de deschidere şi închidere a anului şcolar, cu premierea elevilor laureaţi la concursurile şcolare.
  • Serbarea şcolii
  • Concerte de colinde
  • Acţiuni de voluntariat (de tipul Let’s do it Romania! etc.)

Activităţile extraşcolare fac obiectul unor serii de programe realizate în comun de către colectivele de elevi şi profesori. Ele prevăd activităţi culturale, sportive, excursii şi drumeţii şi alte activităţi cu scop creativ. Păstrarea tradiţiilor şcolii reprezintă o preocupare permanentă a colectivului managerial şi a colectivului de cadre didactice.

Consiliul de administraţie a elaborat Regulamentul de ordine interioară care cuprinde norme privind atât activitatea elevilor, cât şi a cadrelor didactice, a părinţilor şi a întregului personal al scolii.

Considerăm foarte important ca elevii noştri să dobândească competenţe profesionale, competenţe generale dar în acelaşi timp să-şi formeze valori şi atitudini care să le permită să se adapteze unei societăţi aflate în plină evoluţie, să muncească şi să trăiască într-un mediu multicultural, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. Acordarea de şanse egale tuturor elevilor indiferent de mediul din care provin, sex, religie, naţionalitate, statut social, statut financiar.

Dovezi ale calităţii procesului de învăţământ, sunt rezultatele examenului de Evaluare Naţională  şi de admitere în licee obţinute de elevi, precum şi la olimpiadele şcolare, unde an de an înregistrăm participări meritorii.

Un eveniment de seamă al vieţii noastre educative îl reprezintă transmiterea la sfârşitul fiecărui an şcolar, într-un cadru ceremonial deosebit, al ,,Cheii Şcolii” de la şeful de promoţie al clasei a VIII-a la şeful de promoţie al clasei a VII-a, moment de mulţumire dar, şi de angajare în acelaşi timp. De asemenea, se prezintă oferta de educaţie pentru a atrage potenţialul client.

Cadrele didactice din şcoala noastră sunt interesate de perfecţionarea continuă pentru a se putea ridica la nivelul cerinţelor actuale ale reformelor. Pe lângă participarea la activităţile metodice din şcoală, cadrele didactice urmează diferite modalităţi de perfecţionare organizate de IŞJ Gorj, CCD Gorj etc.

În unitate sunt doi formatori judeţeni şi doi metodişti ai I.S.J.Gorj.

 

 

STRUCTURA UNITĂŢII ŞCOLARE

Dinamica populaţiei şcolare

 

2011-2012 2012-2013 2013-2014 2014-2015 Dinamică
711 681 629 617 Scădere

Planul de şcolarizare

Nivel de învăţământ Realizat

 2011-2012

Realizat

2012-2013

Realizat

2013-2014

Realizat

 2014-2015

Dinamica  
  Nr.

Clase

Nr. Elevi Nr.

Clase

Nr. Elevi Nr.

Clase

Nr. Elevi Nr.

Clase

Nr.

Elevi

   
învăţământ primar

I-IV

12 207 13 256 13 262 13 255 Oscilant
învăţământ gimnazial V-VIII 13 254 12 234 12 207 12 204 Scădere

 

În anul şcolar 2014-2015 unitatea şcolară are 25 de clase şi 10 grupe de grădiniţă, un total de 617 elevi şi preşcolari.

Planul de şcolarizare este aprobat anual de Inspectoratul Şcolar al Judeţului Gorj, în baza Proiectului şi a Memoriului de Fundamentare elaborat de către director şi aprobat de Consiliul de Administraţie şi Consiliul Profesoral al unităţii şcolare. Dimensionarea acestuia – cantitativ (ca număr de locuri) – se realizează în funcţie de recensământul care se realizează la nivelul Şcolii dar cota ridicată a școlii atrage şi elevi din împrejurimi(ex. Comuna Teleşti şi suburbiile oraşului Târgu-Jiu-zona Slobozia).

Prin politica educaţională pe care o promovează Şcoala Gimnazială „Antonie Mogoş”  favorizează accesul nediscriminatoriu la instruire şi educaţie indiferent de sex, rasă, naţionalitate, apartenenţă politică sau religioasă,potrivit Constituţiei României şi principiilor Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi a Convenţiei cu privire la Drepturile Copilului. Din totalul de elevi şi preşcolari inscrisi 617, circa 61 sunt elevi şi preşcolari de etnie rroma ce reprezintă aproximativ 10 % din populația școlară. Acestia sunt repartizaţi in toate clasele si anii de studiu in mod aleatoriu si au acces la baza materiala si utilitatile scolii ca si colegii lor.

În perioada analizată admiterea absolvenţilor în nivelul de învăţământ superior s-a realizat în proporţie de 100%. Personalitatea şcolii se concretizează în relaţia optimă de colaborare profesor-elev, în climatul şcolar şi orientarea educaţiei spre valori, formarea capacităţilor privind acomodarea la nevoile de calificare resimţite în economie, administraţie, viaţă socială şi culturală.

Rezultatele obţinute în domeniile de bază promovate în şcoala noastră, Limba și literatura română-Limbi moderne, Matematică, Biologie, Istorie-Cultură civică, Fizică-Chimie generează o garanţie pentru adaptarea rapidă la ritmul reformei, pentru recunoaşterea valorii absolvenţilor noştri.

Climatul şcolar şi ambianţa pedagogică se realizează prin organizarea şi dirijarea condiţiilor de mediu, motivaţiilor de ordin moral, profesional, estetic şi material; mediul intern şi cultura organizaţională a unităţii şcolare se întemeiază pe muncă, justiţie socială, respectul faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi faţă de valorile democratice.

 

1.2.4. RESURSE UMANE

Obiectivul principal la Şcoala Gimnazială „Antonie Mogoş”  constă în desăvârşirea la tineri a unei personalităţi active,competente, motivate şi creative, capabile de opţiune şi decizie, prin dobândirea unei culturi generale orientate spre domeniile: informatică,matematică şi ştiinţe ale naturii, limbi moderne de circulaţie internaţională, educație pentru cetățenie democratică ș.a.

Aprofundarea cunoştinţelor în concordanţă cu programele examenelor de evaluare naţională şi admitere în învăţământul liceal are ca finalitate accesul absolvenţilor la niveluri superioare de învăţământ, inserţia activă a forţei de muncă într-un mediu social a cărui caracteristică este accelerarea ritmului  schimbărilor armonizate cu aderarea la comunitatea europeană şi internaţională.

Infrastructura cu caracter uman este principala „bogăţie” a unităţii şcolare. Colectivul didactic este format în anul școlar 2014-2015 din 48 cadre didactice din care 13 cadre didactice învățământ primar, 25  cadre didactice  gimnaziu şi 10 educatoare.

Personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic îndeplineşte condiţiile de studii şi vechime prevăzute de  Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011. Numărul de elevi raportat la numărul de norme didactice: 617 elevi/48 posturi

Personal didactic – AN ŞCOLAR 2014 – 2015

Colectivul de cadre didactice este stabil, format în proporţie de 91% din cadre didactice titulare. Stabilitatea colectivului permite şcolii elaborarea politicilor educaţionale pe termen mediu şi lung.

Relaţiile dintre cadrele didactice sunt destul de bune, nu există stări conflictuale. Colaborarea conducerii şcolii cu cadrele didactice este bună, există o permanentă comunicare şi respect reciproc.

Cadrele didactice se implică în problemele şcolii, în activităţile extracurriculare, manifestând dorinţa de formare continuă şi perfecţionare şi sunt deschise spre noutăţile reformei din domeniul învăţământului.

Cadrele didactice urmăresc modernizarea actului de predare – învăţare prin orientarea lui spre formare de capacităţi şi aptitudini, utilizând strategii participative. Relaţiile interpersonale sunt bazate pe colaborare,deschidere, comunicare.

Număr de cadre didactice: 48

Număr de cadre didactice calificate: 48

Număr de cadre didactice cu gradul didactic I: 31

Număr de cadre didactice cu gradul didactic II: 5

Număr de cadre didactice cu definitivat: 10

Număr de cadre didactice debutante: 2

Personal didactic auxiliar-administrativ şi nedidactic

Secretariat- 1 normă

Bibliotecar -1 normă

Contabil- 1 normă .

Îngrijitoare- 8  norme

Fochist/Muncitor întreținere – 2 norme

 

1.2.5 RESURSE MATERIALE

-18 săli de clasă din care 4 cu mobilier nou.

-3 laboratoare de fizică-chimie

-3  laboratoare de informatică

-Bibliotecă

-cabinet de consiliere şcolară

-Centrale termice proprii sau sobe pe gaze/lemn.

-bază sportivă modernă compusă din:

-1 sală de sport

-4 terenuri de sport

 

ECHIPAMENTE

Tehnică de calcul:

-reţea de circa 40 de calculatoare situate în laboratoarele de informatică, birouri şi cabinete

-videoproiectoare-3

-camere foto digitale-1

-imprimante-4

-copiatoare-4

-scannere-1

 

Audio – video:

-5  televizoare

-staţie de amplificare modernă

 

 

 

Comunicaţii:

-4  linii telefonice

-faxuri

-conexiune la internet, inclusiv  wirlles la toate unitățile.

 

1.2.6 RESURSE INFORMAŢIONALE

 

Bibliotecă şcolară

-Fond carte 18000 volume

-Monitorul Oficial

-Internet

 

 

 

1.2.7 RESURSE FINANCIARE

Surse de finanţare:

-Bugetul local – Consiliul Local Băleşti

-Bugetul de stat

-Sponsorizări/donații

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANALIZA SWOT an şcolar  2014-2015

Puncte tari Puncte slabe
-şcoala dispune de baza legală necesară elaborării ofertei  curriculare;

-există o bază didactică ce permite orientarea ofertei curriculare spre informatică,limbi stăine,matematică,limbă romănă, istorie;

-dotarea şcolii permite orientarea ofertei şcolare spre discipline cu nivel de aplicabilitate  în domeniul informaticii;

-nivelul de pregătire al cadrelor didactice oferă posibilitatea abordării unei palete largi de discipline în oferta curriculară;

-disciplinele de învăţământ din TC sunt foarte bine încadrate cu învăţători / profesori şi beneficiază de mijloace de învăţământ necesare;

-promovabilitate peste 98%;

-toţi absolvenţii cuprinşi în ciclul inferior al liceului;

-rezultate bune la evaluarea naţionale 2011, 2012, 2013 ,2014 la concursurile şcolare(olimpiade,alte concursuri)

-Elevii de clasa a VIII o bună pregătire de cultură generalăşi abilitaţi de operare pe calculator;

 

 

-număr mare de ore/săptămână;

-număr mic de discipline opţionale cls VI – VIII;

-interesul scăzut al elevilor de clasa VIII  pentru disciplinele la care nu susţin Evaluarea Națională;

Oportunităţi Factori de risc (A)
-posibilitatea învăţării a 2 limbi străine;

-posibilitatea formării deprinderii de utilizare a calculatorului;

-pregătirea suplimentară pentru evaluările  naţionale şi performanţă;

-posibilitatea de a participa la activităţile de perfecţionare,formare la nivel judeţean,naţional;

-participarea la proiecte cu finanțare internațională cu schimburi de elevi;

încărcătura programelor şcolare;

insuficienţa resurselor financiare pentru dotarea cu mijloace de învăţământ pe măsura necesarului la standardele vizate de şcoală;

 

Resurse curriculare

Resurse umane

Puncte tari Puncte slabe
– încadrarea şcolii cu personal calificat la toate disciplinele de învăţământ;

–  participarea cadrelor didactice la cursuri de formare continuă este tot mai numeroasă;

-multe cadre didactice au finalizat o altă facultate sau urmează masterate;

-cadre didactice implicate în activităţi ştiinţifice şi metodice în foarte mare măsură;

-cadre didactice care fac parte din comisii la nivelul ISJ (metodişti) sau care elaborează subiecte pentru olimpiade;

-număr mare de cadre didactice cu gradul I, II;

-preocupare pentru obţinerea de performanţe în activitatea cu elevii;

-organizarea foarte bună a activităţilor la nivelul comisiilor;

-personal didactic auxiliar pregătit şi disponibil pentru activitatea pe care o desfăşoară;

-relaţiile  cadru didactic-elev, conducere- cadru didactic, conducere personal did. aux., nedid. , şcoală-familie sunt foarte bune;

 

 

 

 

 

 

 

 

-diseminarea experienţelor pozitive se face cu dificultate sau deloc;

-există fluctuaţie a cadrelor didactice ce afectează principiul continuităţii şi care are efecte şi asupra calităţii educaţiei;

– un număr mic de cadre didactice care manifestă lipsă de disponibilitate în desfăşurarea unor activităţi extraşcolare sau activităţi metodice;

– scăderea populaţiei şcolare (la sfârşitul clasei a IV-a, număr mai mic la clasa pregătitoare)

-număr mic de premii la concursuri şcolare faza judeţeană, naţională.

-cadre didactice cu abilități reduse de folosire a calculatorului;

Oportunităţi Factori de risc (Ameninţări)
– posibilitatea de stimulare a cadrelor didactice cu performanţe în activitate prin premii,distincţii, gradaţii de merit;

-asigurarea posibilităţii de participare la activităţile de formare şi perfecţionare a cadrelor didactice;

-valorificarea experienţei cadrelor didactice care au urmat cursuri de formare;

-îmbunătăţirea comunicării în cadrul şcolii (la nivel de catedră între catedre)

-realizarea de parteneriate cu şcoli din ţară în programe educative;

-există încă cadre didactice care nu au înţeles corect că şcoala trebuie să satisfacă nevoile elevilor şi aşteptările familiei;

-interesul dirijat al elevilor şi părinţilor spre anumite discipline de învăţământ şi neglijarea altora;

-influenţa mediului extern poluant (folosirea excesivă a calculatorului,unele emisiuni,filme TV,lipsa de supraveghere)

 

 

 

 

Resurse materiale şi financiare

Puncte tari Puncte slabe
-spaţiul de şcolarizare se prezintă în mare parte în condiţii bune iar nivelul de confort în şcoală este ridicat;

-baza sportivă a şcolii este în stare bună atât sala de sport cât şi terenurile în aer liber; cabinetele de informatică sunt bine echipate cu calculatoare; laboratoarele de biologie,chimie,fizică sunt foarte bine echipate cu mijloace de învăţământ şi materiale didactice;

-biblioteca şcolii-cu cele trei sedii de la fiecare școală gimnazială- este bine organizată,funcţională şi dispune de un fond de carte ce acoperă în mare măsură solicitările la toate disciplinele de învăţământ; reţeaua de calculatoare este extinsă în toate  şcolile gimnaziale  şi foarte eficientă;

-cabinetul de  consiliere are o funcţionare bună;

-bugetul şcolii acoperă necesarul mediu de funcţionare; (plaţi, materiale, reparaţii)

-există resurse extrabugetare  bune aprox: 7000 RON ( preocupare director)

 

-mare parte din mobilierul şcolii este vechi, necorespunzător;

-lipseşte o sală de festivităţi;

-lipsa de preocupare pentru informare şi documentare a cadrelor didactice în vederea obţinerii unor fonduri pentru îmbunătăţirea ambientului clasei, şcolii sau chiar fonduri europene prin proiecte;

Oportunităţi Factori de risc (Ameninţări)
-în perspectiva descentralizării învăţământului implicarea mai mare a Consiliului de Administrație în implementarea corectă a  finanţării per elev, programe pentru modernizări, dotări – prin proiecte acordare de burse pentru elevii cu probleme financiare dar şi pentru cei cu rezultate deosebite; reamenajarea bibliotecii ca spaţiu CDI;

-realizarea unei baze de date elevi și cadre didactice utilă, solicitată deja de MECS;

-procesul de profesionalizare a carierei didactice şi manageriale;

– insuficienţa resurselor financiare pentru realizarea obiectivelor şcolii şi nealocarea lor la timpul potrivit;

-insuficienţa resurselor proprii pentru a acoperii acţiuni de anvergură (mobilier) care nu pot fi realizate de la bugetul de stat/ local;

– lipsa unei planificări de  alocare a resurselor financiare pe an(din vina ordanorului principal de credite)  îngreunează elaborarea unei Strategii;

 

 

Relaţia cu comunitatea

Puncte tari Puncte slabe
-o  colaborare foarte bună cu părinţii;

-colaborarea permanentă cu Primăria Comunei Bălești,Consiliul Local Bălești ,Casa de Cultură Bălești,Bibliotecă Bălești;

-participarea şcolii la programe organizate de  Primăria Comunei Bălești,Consiliul Local Bălești ,Casa de Cultură Bălești,Bibliotecă Bălești;

-participarea şcolii la programe iniţiate de aceştia în calitate de partener sau programe în care aceştia devin parteneri ale activităților școlii;

-reprezentarea Consiliului Local în C.A al şcolii prin trei consilieri locali;

-reprezentarea primarului în CA al școlii printr-o persoană delegată;

 

-dificultăţi în atragerea sponsorilor datorită reducerii activității economice și a legislației birocratice.

-lipsa de implicare a unor cadre didactice în activităţile şcolile, altele decât cele didactice.

Oportunităţi Factori de risc (Ameninţări)
-buna colaborare cu ISJ Gorj,şi unităţi conexe CCD, CJRAE şi alte unităţi şcolare;

-relaţia foarte bună cu liceele membre în Consorţiul de Resurse Tehnologice-Colegiul Tehnic “General Gheorghe Magheru” şi Colegiul Tehnic “Henri Coandă”.

-pătrunderea publicaţiilor şcolare în mediul şcolar,local şi alte instituţii;

-creşterea nivelului de implicare şi a rolului comunităţii locale în luarea deciziilor privind dezvoltarea şcolii;

-schimburi cu şcoli din străinătate în cadrul programului Comenius și Erasmus.

-o bună colaborare cu media locală pentru menţinerea imaginii şcolii la cote ridicate;

-dificultăţile materiale ale părinţilor duc la diminuarea sprijinului pe care îl acordă şcolii;

– influenţa mediului extern poluant;

– interesul dirijat al elevilor şi părinţilor mai mult spre notare decât spre cunoştinţelor acumulate datorită modului în care se face admiterea;

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CAPITOLUL II

 

II.1. MISIUNEA ŞCOLII:

 

MÂINE SĂ FIM MAI BUNI CA AZI”

MOTO:  „Creează ca un zeu, poruncește ca un  rege, muncește ca un rob!” (CONSTANTIN BRÂNCUȘI)

 

MISIUNEA ŞCOLII

Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș” își propune să asigure un climat propice acordării șanselor egale tuturor copiilor indiferent de etnie, să ofere un mediu adecvat atât dezvoltării personale a elevilor cât și promovării educației interculturale și multiculturale.

Îmbinând politicile educaționale cu tradițiile învățământului gorjean, Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș” urmărește să asigure premisele necesare dezvoltării unui sistem de învățământ modern, de calitate, deschis, axat pe promovarea valențelor democrației europene.

 

II.2.VIZIUNEA ŞCOLII:

VIZIUNEA ŞCOLII

Școala Gimnazială  ”Antonie Mogoș” Ceauru-Bălești va fi și în secolul XXI în slujba comunității, având capacitatea de a funcționa ca o structură eficientă  și echitabilă pentru toate categoriile de copiii din comuna Bălești și de a asigura progresul tuturor elevilor săi.Țelul nostru este să ne menţinem prestigiul de unitate şcolară de referinţă integrată nevoilor sociale ale comunității, care să realizeze pregătirea astăzi pentru viitorul de mâine al unor  generaţii de tineri activi şi creativi, cu gândire flexibilă, cu abilităţi de comunicare interculturală şi cu competenţe antreprenoriale care să contribuie la integrarea cu succes în viaţa comunităţii şi la opţiunea învăţării pe tot parcursul vieţii.

 

 

 

 

 

 

III. 3.VALORI ŞI PRINCIPII CULTIVATE Şl PROMOVATE DE ŞCOALĂ:

Cooperare: să realizăm lucruri mai bune împreună: elevi, cadre didactice, părinţi, personalul şcolii, comunitate;

Autonomie: să acţionăm şi să luăm decizii în mod autonom, să avem iniţiative, să ne formăm un stil de viaţă eficient.

Eficiență: să ne înbunătăţim continuu munca pe care o desfăşurăm, să nu facem risipă de timp, energie, material, bani, ş.a.

Responsabilitate: să ducem la îndeplinire atribuţiile care ne revin, să ne asumăm răspunderea

Integritate: să avem puterea  de a spune întotdeauna adevărul, să acţionăm onest în gând şi în faptă.

Colegialitate şi generozitate: să creăm împreună un climat de siguranţă şi încredere reciprocă, de întrajutorare şi compasiune pentru depăşirea momentelor dificile din viaţă, de simpatie şi sprijin moral; să nu fim indiferenţi la ceea ce se întâmplă în jurul nostru.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Capitolul III

 

III.1. OPȚIUNI  STRATEGICE

 

Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș” este una dintre cele mai reprezentative unităţi de învăţământ din județ fiind clasată în primele 20 de unităţi din judeţ după rezultatele la Evaluarea Națională și ca număr de elevi. Reprezentativitatea instituţiei nu constă numai in mărime ci în primul rând în calitatea absolvenţilor săi şi in performanţele pe care acestia le obţin atât pe parcursul şcolarizării cât şi după absolvire. Dezvoltarea şi modernizarea instituţională a Şcolii Gimnaziale „Antonie Mogoș”  in perioada 20l5-2020  are următoarele ţinte strategice:

 

  1. Reforma şi personalizarea procesului instructiv-educativ;
  2. Creşterea calităţii fluxurilor de elevi şi asigurarea finalităţilor educaţionale;

     3. Îmbunătăţirea standardelor de performanţă a resurselor umane şi a managementului şcolar;

       4. Ameliorarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale şi generalizarea accesului la informatia electronică

        5. Adaptarea ofertei educaţionale     

         6. Optimizarea relaţiilor intersistemice, comunitare şi internaţionale.

          7.Realizarea unei şcoli incluzive prin adoptarea strategiilor de personalizare a procesului instructiv-educativ, prevenirea eşecului şcolar şi includerea tuturor elevilor într-o formă superioară de şcolarizare.

 

 

  1. REFORMA ŞI PERSONALIZAREA PROCESULUI  INSTRUCTIV-EDUCATIV

Reforma şi personalizarea curriculum-ului impune ca prioritate in perioada 2015-2020 armonizarea celor trei componente ale acestuia in vederea recuplării învăţământului la nevoile de calificare resimţite in economie, administraţie, viaţă socială şi cultură. În contextul actual socio-economic şi politic misiunea şcolii se identifică cu opţiunea pentru modernitate şi performanţă.

Deschiderea continuă a societăţii româneşti spre valorile democratice internaţionale coroborate cu provocările globalizării economiei mondiale şi de integrarea in Uniunea Europeană creează numeroase oportunităţi in ceea ce priveşte mobilitatea forţei de muncă şi abordarea (prin planul de şcolarizare) unor specializări profesionale specifice societăţii tehnologice şi informaţionale moderne. Componentele curriculum-ului trebuie să asigure practicarea unui învăţământ  care să profileze caractere şi să asigure formarea tânărului apt să facă faţă schimbărilor rapide.

Proiectarea curriculară, pentru perioada 2015-2020 are in vedere următoarele obiective strategice:

-asigurarea finalităţilor educaţionale şi a egalităţii şanselor pentru toţi absolvenţii (promovarea examenelor nationale, accesul in niveluri superioare de invăţământ);

-organizarea unui proces de invăţământ flexibil şi diversificat (TC + CDS) raportat la necesităţile şi optiunile elevilor și ale părinților;

-stimularea competiţiei şi orientarea spre centre de excelenţă a elevilor capabili de performanţă;

-readucerea invăţării in orele de clasă şi reducerea dependenţei succesului şcolar de „învăţământul paralel”;

-asigurarea tehnicilor de învăţare  individuală necesare pe parcursul intregii vieţi;

-realizarea de programe de studiu personalizate şi atractive pentru disciplinele opţionale oferite;

-flexibilitatea deciziilor curriculare la nivelul unităţii şcolare, a catedrelor şi cadrelor didactice;

-proiectarea disciplinelor opţionale pe parcursul unui semestru, a unui an şcolar sau pe intreg ciclu de învăţământ după următoarea schemă principală de elaborare:

-argument;

-obiective de referinţă şi activităţi de învăţare;

– listă de conţinuturi;

– modalităţi de evaluare;

 

-corelaţia funcţională între discipline şi arii curriculare;

-formarea capacităţilor de a aborda complet o problemă, de a formula idei şi a testa soluţii;

-flexibilitatea evaluărilor ( initiale, pe parcurs şi sumative);

-predare şi asistenţă la ore cu echipe formate din profesori de specializări apropiate pentru dinamizarea activităţii şi asigurarea interdisciplinaritaţii;

-crearea abilităţilor de utilizare a tehnicii de calcul, accesul la resursele informaţionale din ţară şi străinătate;

-promovarea valorilor moral-civice, culturale specifice societăţii democratice;

-proiectarea şi dezvoltarea de opţionale noi (discipline) care să asigure competenţe în domenii diverse:

-educaţia in spiritul comunicării interculturale, educaţia informaţională, educatia economică, educaţia antreprenorială, educaţia juridică, educaţia moral-civică, estetică şi cultivarea sensibilităţii.

 

2.CREŞTEREA CALITĂŢII FLUXURILOR DE ELEVI ŞI ASIGURAREA FINALITĂŢILOR EDUCAŢIONALE

 

Desăvârşirea personalităţii copilului este un proces de durată. Desfăşurarea lui pe parcursul şcolarizării în ciclul primar şi gimnazial are ca punct terminus exprimarea opţiunii in ceea ce priveşte continuarea studiilor. Acesta este un act de maturitate cu profunde semnificaţii.

Obiectivele strategice in formarea potențialului uman reprezentat de fluxurile de elevi care optează pentru unitatea şcolară sunt:

-întărirea suportului şi statutului social al elevului;

-crearea condiţiilor cele mai optime funcţionării instituţiei de învăţământ;

-crearea autonomiei morale şi iniţiativei proprii în alegerea carierei;

-formarea în spiritul cunoaşterii şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al demnitaţii şi toleranţei, a schimbului liber de opinii intr-o societate democratică.

-insuşirea valorilor morale ale statului de drept a economiei de piaţă bazată pe respectul proprietăţii şi pe competiţia liberă;

-asigurarea unor tehnici de muncă pentru forrnarea intelectuală, formarea competenţelor cheie necesare într-o societate a cunoaşterii;

-asigurarea condiţiilor speciale de studiu şi instruire pentru elevii capabili de performaţă cu atenţie deosebită pentru elevii din învăţământul gimnazial.

-adaptabilitatea la schimbare şi la ritmul ei;

– stimularea potenţialului creativ, intuitiv şi imaginativ;

-incurajarea potentialului de proiecţie (planificare), materializare şi evaluare;

-dezvoltarea capacităţii de integrare activă in grupuri sociale (familie, mediu şcolar, mediu profesional);

-decizia personală în asumarea riscului; activitatea in echipă, colaborarea, evaluarea şi reevaluarea rezultatelor, responsabilitatea pentru o activitate realizată;

-dobândirea competenţelor lingvistice pentru comunicarea orală şi scrisă în cel puţin o limbă de circulaţie internaţională;

-insuşirea tehnicii şi vocabularului de comunicare interpersonală şi social.

-dobândirea capacităţii de utilizare a tehnologiilor asistate de calculator in activitiiţile practice;

-formarea responsabilităţii pentu propria dezvoltare şi sănătate;

-dobândirea increderii in sine şi in reuşita personal;

-crearea capacităţii de evaluare a colectivului, a membrilor lui şi a propriei persoane;

-asigurarea unui climat şcolar de sigurantă fizică şi psihică.

 

  1. ÎMBUNĂTĂŢIREA STANDARDELOR DE PERFORMANŢĂ A RESURSELOR   UMANE ŞI A MANAGEMENTULUI ŞCOLAR

Nevoile de formare a personalului sunt extrem de diversificate şi cuprinzătoare şi se referă la conceptul modern de formare continuă şi la educaţia pe parcursul întregii vieţi.

Întreaga activitate are ca scop final asigurarea formării centrate pe elevi, abordarea interdisciplinară, utilizând metodele interactive, evaluarea de competenţe şi atingerea unor performanţe superioare.

Gestionarea şi reforma resurselor umane are următoarele obiective strategice:

-reforma managementului şcolar prin descentralizare şi întărirea autonomiei colectivelor de catedră (la nivelul catedrelor, claselor);

-pregătirea managerială specializată a personalului didactic ca parte a formării profesionale;

-perfecţionarea cadrelor didactice in sensul caracterului formativ al învăţământului şi renunţarea la învăţământul teoretizat (dopat cu date nesemnificative);

-folosirea metodelor eficiente de predare/învăţare (dezbateri participative, interactive) care presupun cunoaşterea potenţialului intelectual şi psihologic al fiecărui elev);

-organizarea formării continue a personalului didactic pe baze moderne;

-stimularea cadrelor didactice să cunoască bine cel puţin o limbă de circulaţie internaţională (organizarea de cursuri la nivelul fiecărei catedre);

-însuşirea deprinderilor de utilizare a tehnicii de calcul şi accesare a internetulului – colaborări cu cadre didactice din ţară şi străinătate pe diferite teme care să vizeze perfecţionarea învăţământului românesc;

-valorificarea la maximum a cadrului legislative în domeniul formării şi perfecţionării cadrelor (accesul la programe naţionale şi internaţionale de pregătire profesională).

-formarea continuă a tuturor membrilor colectivului profesoral atât la nivelul unitătii şcolare cât şi prin centre specializate: Inspectoratul Şcolar Judeţean, Casa Corpului Didactic, Agenţia Natională pentru Programe Comunitare, Universităţi; formele de perfecţionare promovate:

-autoperfecţionare-studiu autoindus;

-cursuri prin corespondenţă (pachete informaţionale, proiecte, cursuri metodologice);

-perfecţionare in cadrul unor programe regionale, naţionale şi internaţionale.

-cunoaşterea fiecărui membru al colectivului printr-o observare atentă, analiza obiectivă a rezultatelor activităţii, distribuţia judicioasă a sarcinilor şi evaluarea periodică a rezultatelor;

-iniţierea de activităţi de consiliere şi orientare a cadrelor didactice raportate la proiectele unitaţii şcolare pe termen scurt şi mediu, a misiunii, obiectivului şi prsonalităţii unităţii şcolare;

-în perioada 2015-2019 cel puţin 4 cadre didactice să participe, la diferite forme de perfecţionare în ţări din Uniunea Europeană.

-reconsiderarea raportului între „sancţiune şi recompensă”; valorificarea potenţialului de stimulare creat de Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 şi a Legii nr. 284/2010, lege cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice – gradaţii de merit, premii, distincţii etc. şi de legislaţia în domeniul autonomiei, descentralizării şi utilizării resurselor extrabugetare – creşteri salariale, premii etc.;

-perfecţionarea sistemului de evaluare a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic pe baza evaluării anuale în conformitate Legea Educaţiei Naţionale nr.l/2011, Legea nr. 284/2010, lege cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi cu Ordinul M.E.C.S. 3860 din 10.03.2011 privind aprobarea criteriilor şi metodologiei de evaluare a performanţelor profesionale anuale ale personalului contractual.

-monitorizarea performanţelor obţinute de fiecare membru al colectivului şi cuantificarea lor în funcţie de competenţă, importanţa muncii ca bază pentru promovare profesională;

-crearea dimensiunii participative, investind în capacităţile fiecărui membru al colectivului, în posibilitatea de a desăvârşi „valori” in fiecare domeniu de activitate;

-creşterea rolului Consiliului de Administraţie, a Consiliului Profesoral şi a catedrelor in gestionarea şi formarea resurselor umane;

-creşterea rolului managerului şi a echipei manageriale în formarea colectivelor de colaboratori, în promovarea „omului potrivit la locul potrivit”, în alocarea resurselor umane existente şi identificarea posibilităţilor de optimizare a valorii capitalului uman disponibil.

În funcție de nevoile profesionale, cadrele didactice vor desfășura  activități specifice pentru dezvoltarea profesională, prin participarea la orice formă de dezvoltare profesională/formare continuă (de tip: nonformal, informal, formal):

– studiu individual, dezbateri în grup, sesiuni metodico-științifice de comunicări;

– simpozioane/conferințe, schimburi de experiență, parteneriate educaționale pe probleme de specialitate și/sau psihopedagogice;

– elaborare și prezentare de referate cu conținut de specialitate, didactic sau psihopedagogic;

– recenzii și prezentări de carte;

– elaborare și valorificare a unor proiecte de cercetare realizate individual sau în echipă;

– activități practice cu rol demonstrativ sau aplicativ;

– vizite de studiu la instituții culturale, biblioteci, muzee din țară sau din străinătate, mese rotunde, ateliere teoretice și practice (pictură, muzică, fotografie, graffitti, teatru, IT, jocuri interculturale, jocuri de cooperare), discuții în grupuri mici sau în plen despre probleme de actualitate, tabere, cercuri, proiecte inițiate de organizații nonguvernamentale sau de alte instituții;

– stagii de informare științifică de specialitate și în domeniul științelor educației;

– forme de perfecționare prin corespondență;

– cursuri organizate de instituții de învățământ superior, societăți științifice sau alte organizații profesionale ale personalului didactic;

– programe și activități de perfecționare a pregătirii științifice, psihopedagogice și didactice;

– cursuri de pregătire a examenelor de obținere a gradelor didactice II și I;

– programe de conversie profesională;

– studii corespunzătoare unei specializări din alt domeniu de licență;

– activități metodico-științifice și psihopedagogice, realizate la nivelul unității de învățământ sau pe grupuri de unități, respectiv catedre, comisii metodice și cercuri pedagogice;

– stagii periodice de informare științifică de specialitate și în domeniul științelor educației;

– cursuri de perfecționare a pregătirii de specialitate, metodice și psihopedagogice;

– cursuri de formare în vederea dobândirii de noi competențe și calități/funcții, conform standardelor de pregătire specifice;

– cursuri de pregătire și perfecționare pentru personalul de conducere, de îndrumare și de control, potrivit unor programe specifice;

– burse de perfecționare și stagiile de studiu și documentare, realizate în țară sau în străinătate;

– cursuri postuniversitare de specializare;

– programe de formare continuă acreditate sau avizate;

– studii universitare de masterat pentru cadrele didactice care au absolvit ciclul I de studii universitare de licență;

– programe postuniversitare;

– studii universitare de doctorat;

– dobândire de noi specializări didactice, diferite de specializarea/specializările curentă/e;

– alte programe de perfecționare științifică, didactică și psihopedagogică sau pentru dobândire de competențe complementare care diversifică gama activităților și funcțiilor ce pot fi prestate de personalul didactic, respectiv consiliere educațională și orientare în carieră, asistență socială;

– cursuri specifice de pregătire și perfecționare pentru personalul didactic auxiliar: secretariat, birotică, tehnică de calcul, arhivare, comunicare, biblioteconomie, asistență socială, psihologie școlară, puericultură, prim-ajutor, sănătate și securitate a muncii, de PSI și ISU, prevenire și combatere a violenței și comportamentelor nesănătoase în mediul școlar;

– orice alte activități care contribuie la dezvoltarea profesională, realizate prin diverse forme/programe în raport cu exigențele actuale ale învățământului, în funcție de necesitățile și de interesele de perfecționare a diferitelor categorii de personal didactic.

Participarea la astfel de activități se va consemna în raportul individual de dezvoltare profesională, conform modelului de raport elaborat de Ministerul Educației şi Cercetării Ştiinţifice..

 

 

4.AMELIORAREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII  ŞI GENERALIZAREA  ACCESULUI  LA  INFORMAŢIA ELECTRONICĂ

 

Ameliorarea şi modemizarea bazei tehnico-materiale este unul din scopurile strategice prioritare pentru perioada 2015-2020. Aceasta presupune utilizarea cu maxim de eficienţă a cadrului normativ şi legislativ în ce priveşte descentralizarea şi autonomia instituţională.

Modernizarea infrastructurii existente se structurează pe trei direcţii principale şi are următoarele obiective strategice:

Investiţii de capital

Fondurile destinate cheltuielilor de capital în măsura în care acestea vor fi alocate vor fi dirijate către următoarele obiective de investiţii:

-Reabilitarea Grădiniței cu Program Normal Ceauru;

-Reabilitarea termică a clădirii Școlii Gimnaziale ”Antonie Mogoș”;

-Amenajarea bazei sportive cu plasă de protecţie la Școala Gimnazială Bălești;

-Modernizarea curţilor  şcolare şi a spaţiilor verzi (coşuri de curte, brazi, flori).

-Aplicarea programului “Şcoală după Şcoală” –  implementare 2016-2017, cf. metodologiei, la Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș” Ceauru, satul cu cea mai mare populație din comună; în satul Băleşti într-o clădire nouă prevăzută de Primărie pentru a fi construită.

-Construire Sală de Sport la Școala Gimnazială Cornești;

-Schimbarea soluției de încălzire termică a Școlii Gimnaziale Cornești;

-Implementarea unui sistem electronic integrat de racordare a celor trei gimnazii video și internet;

-Dotarea tuturor laboratoarelor de informatică cu aparatură nouă și performantă;

 

Dotări cu mijloace de învăţământ şi material didactic

-Asigurarea dotărilor necesare spaţiilor destinate activităţilor didactice, de instruire practică şi în spaţiile administrative are următoarele priorităţi:

-Înlocuirea mobilierului şcolar în sălile de clasă deteriorat cu mobilier nou (ergonomic);

-Aprovizionarea cu material bibliografic, manuale, reviste, CD-uri, DVD-uri etc.

-Achiziţionarea de echipament şi aparatură sportivă;

-Dotarea cu obiecte de inventar (table şcolare inteligente, videoproiectoare).

 

Sporirea resurselor financiare

Având în vedere situaţia economico-financiară la nivel macroeconomic este necesară dimensionarea finanţării asigurate de la bugetul de stat, de la bugetul local precum şi a veniturilor extrabugetare în raport cu cheltuielile reclamate de funcţionarea instituţiei pentru:

-eliminarea gradului de incertitudine a obţinerii veniturilor şi a riscurilor asociate;

-dimensionarea şi fundamentarea economicoasă, eficientă şi eficace a cheltuielilor;

-fundamentarea necesarului pentru investiţii şi realizarea achiziţiilor publice la nivelul celei mai avantajoase oferte sub raportul calitate/preţ;

-atragerea de finanţări externe (în principal de la Comunitatea Europeană) pe baza concursului de proiecte;

-finanţări din partea agenţilor economici şi a comitetelor de părinţi/asociaţia de părinţi;

-se vor identifica şi alte mijloace pentru atragerea de surse financiare pe bază de proiecte (studii de fezabilitate, analize economico-financiare pertinente) programe europene în funcţie de oportunităţile oferite de evoluţia mediului economic şi de facilităţile legislative.

-anual se vor întocmi proiecte de buget pentru fiecare sursă de finanţare, contracte cu comunitatea locală, cu agenţii economici, cu Consiliul Reprezentativ al Părinţilor, cu asociaţii de parinţi şi fundaţii interesate în susţinerea financiară a educaţiei, astfel incât să se obţină sursele necesare.

-utilizarea surselor financiare provenite din cele trei forme de finanţare (buget de stat, buget local, venituri proprii) se va face cu aprobarea Consiliul de Administraţie, stabilindu-se priorităţile pe termen mediu şi lung.

-crearea unui sistem informatic şi informaţional fiabil şi fezabil care să gestioneze resursele de „hard” şi “soft” la nivelul întregii unităţi şcolare este o preocupare managerială prioritară pentru perioada următoare.

-în perioada 2015-2020 se va finaliza activitatea de dotare a tuturor cabinetelor didactice cu calculator şi echipamente periferice specifice.

-accesul permanent la Internet va fi generalizat. Toate disciplinele de studiu vor beneficia de soft specializat astfel încât predarea să capete un caracter dinamic şi să răspundă nevoilor societăţii informaţionale.

 

5.ADAPTAREA OFERTEI DE EDUCAŢIE

Analiza situaţiei absolvenţilor care au finalizat studiile în perioada 2010-2014 a arătat că aceştia au o pregătire foarte bună în general dar întâmpină dificultăți la liceu mai ales la disciplina Matematică, acest lucru va deveni o prioritate ca pregătire pentru cei doi profesori titulari.

Oferta educaţională pentru perioada 2015-2020 va suporta transformări în ceea ce priveşte numărul de discipline opţionale conform legii şi diversificarea lor, Matematica și Informatica urmând să aibă prioritate.

Şcoala Gimnazială “Antonie Mogoş” Ceauru-Băleşti  face  parte din unităţile de învăţământ din judeţul Gorj  care în ultimii ani a cunoscut o creştere constant  a resurselor materiale  şi dotărilor. Acest lucru s-a reflectat şi în rezultatele obţinute la examenele naţionale  şi alte concursuri şi competiţii şcolare. A crescut implicarea în viaţa comunităţii prin serviciile educaţionale prestate dar şi prin parteneriatele şi proiectele derulate.

Şcoala Gimnazială “Antonie Mogoş” are în prezent:

-3 şcoli gimnaziale găzduite de localuri moderne

-7 grădiniţe cu program normal, toate cu localuri proprii

Şcoala Gimnazială “Antonie Mogoş” are în componenţă preşcolari şi  elevi astfel:

-Ciclul preşcolar grupe distincte  şi  mixte

-Ciclul primar  cu clasele  Pregătitoare-IV;

-Ciclul gimnazial cu clasele V-VIII.

Şcoala dispune  la nivel de comună de 10 clădiri distincte  şi o sală de sport. În cadrul celor trei gimnazii funcţionează câte  un cabinet de informatică dotat cu 10 calculatoare, unde cursurile sunt susţinute de un profesor calificat, iar elevii pot afla tainele informaticii.

Şcoala dispune de cabinete de fizică, chimie, biologie, consiliere psiho-pedagogică şi de patru  terenuri sportive.

Activitatile extraşcolare prezintă unele trăsături ce se referă la conţinutul şi tematica activităţilor, la durata lor,  la strategiile didactice utilizate, precum şi la formele de organizare a muncii. În şcoala noastră aceste activităţi  îşi au un rol bine definit şi se desfăşoară în conformitate cu planificările aprobate.

Conţinutul plăcut, interesant si atractiv al diverselor tipuri si forme de activităţi desfăşurate în şcoală, precum şi ambianţa oferită, determină participarea tot mai numeroasă  a copiilor dornici să-şi manifeste aptitudiniile şi imaginaţia creatoare în diferite domenii de activitate şi să-şi pună în practică propriile lor iniţiative şi proiecte sub îndrumarea profesorilor.

În consecinţă, activitatea extracurriculară reprezintă spaţiul aplicativ care permite transferul şi aplicarea cunoştiinţelor, abilităţilor, competenţelor dobândite în sistemul de învăţământ. Prin formele sale specifice, activitatea extraşcolară dezvoltă gândirea critic   şi stimulează  implicarea tinerei generaţii în actul decizional în contextul respectării drepturilor omului şi al asumării responsabilităţilor sociale, relizându-se astfel o simbioză lucrativă între componenta cognitivă  şi cea comportamentală.

VIZIUNE

Dorind o viziune dinamică, ştiinţifică, pragmatică, viziunea şcolii s-a centrat, raportându-ne la următoarele domenii:

Curriculum:

-obtinerea unor rezultate competitive asigurând calitatea procesului instructiv-educativ;

-stimularea performanţelor individuale ale elevilor, dezvoltarea personalităţii elevilor, formarea capacităţii intelectuale, stimularea motivaţiei învăţării, asimilarea tehnicilor de munca intelectuală, educatia în sprijinul valorilor societăţii  democratice.

Resurse material-financiare:

-toate unităţile noastre şcolare au centrale proprii, baze sportive şi dotări propice desfăşurării unui învăţământ modern. Se vor putea pune în valoare atât baza material  a şcolii, resursele umane, ceea ce va duce la creşterea prestigiului şcolii în comunitatea locală;

-continuarea informatizarii prin completarea dotărilor cu calculatoare şi conectare la Internet a tuturor unităţilor, în special la grădiniţă.

 

      Resurse umane:

-elevul trebuie să  găsească în şcoală un al doilea cămin, care să-i ofere nu numai cunoştiinţele necesare trecerii într-o treaptă superioară  a învăţământului, ci şi un cadru propice dezvoltării personalităţii lor ca viitori cetăţeni, capabil să facă faţă  cerinţelor contemporane;

-stimularea cadrelor didactice nu numai în vederea perfecţionării, ci şi prin implicarea lor în actul decizional, responsabilizarea acestora.

Relatii comunitare:

-creşterea prestigiului şcolii prin colaborarea cu parteneri direct interesaţi, participarea  şi obţinerea unor rezultate la activităţile propuse  către parteneri.

MISIUNE

Educaţia este cel mai puternic motor al schimbărilor sociale. În acest scop, şcoala noastră îşi propune să dezvolte o cultură organizaţională de tip reţea care să promoveze valori şi credinţe împărtăşite de educatori, elevi si părinţi, punând accentul pe învăţare şi creând un climat educativ de învăţare. Învăţarea trebuie să treacă dincolo de zidurile clasei, încorporând discipline si tehnologii complexe care să-i ajute pe elevi să se integreze într-o societate în schimbare.

Învăţarea trebuie centrată pe elev, înglobând  cele mai noi idei şi practici pedagogice.

Ne propunem să dezvoltăm un parteneriat cu comunitatea locală, un mediu favorabil educaţiei,  bazat pe valori morale, antreprenoriale, tehnologice, informaţionale, religioase, ecologice, astfel încât fiecare elev să beneficieze de şansa de a fie educat ca un bun cetăţean european, creativ dar şi critic şi autocritic, capabil să se integreze în orice ţară europeană. Avem deja parteneriate în derulare cu Muzeul Judeţean “Alexandru Ştefulescu”, Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, Şcoala Populară de Artă. Palatul Copiilor Târgu-Jiu, Fundaţia Cultural-Ştiinţifică “General Gheorghe Magheru”, Asociaţia “ŞCOALA GORJEANĂ” ş.a.

         În prezent şcoala este dotată cu centrale termice  şi a fost utilată modern, pentru ca mediul educaţional în care îşi desfăşoară activitatea elevii şi cadrele didactice din această şcoală să fie cât mai propice pentru un învăţământ de calitate, să fie cât mai atrăgător pentru elevi şi părinţi, cât şi pentru cadrele didactice.

Cadrele didactice care îşi desfăşoară activitatea în această şcoală sunt calificate şi majoritatea titulare, pasionate pentru munca pe care o prestează, dăruite şcolii şi elevilor acesteia. Profesionalismul acestor cadre didactice fac şcoala mai primitoare, mai atrăgătoare, mai luminoasă.

Pe lângă curriculum-ul naţional, şcoala oferă elevilor şi un curriculum la decizia şcolii, ore prestate de cadre didactice pregătite din punct de vedere profesional şi nu numai. Astfel, în programele de opţional, există:

-INFORMATICĂ – clasele  Pregătitoare – VIII.

-LIMBA ROMÂNĂ

-LIMBA ENGLEZĂ

-LIMBA FRANCEZĂ

Elevii parcurg un curriculum  extins  la disciplina  GEOGRAFIE.

Planul de şcolarizare  pentru anul şcolar 2015-2016:

-10 grupe învăţământ preşcolar

-3 clase pregătitoare

-10 clase învăţământ primar

-12 clase învăţământ gimnazial

 

 

6.OPTIMIZAREA RELAŢIILOR INTERSISTEMICE, COMUNITARE ŞI INTERNAŢIONALE

Interacţiunea şcolii cu mediul social, cultural şi economic presupune transformarea ei în centru de resurse educaţionale şi de servicii oferite comunităţii.

Acest deziderat se poate realiza numai prin creşterea autonomiei instituţiei şcolare, descentralizarea administrativă şi financiară şi dezvoltarea, promovarea şi modemizarea relaţiilor interne şi externe.

Succesul procesului de perfecţionare a actului educaţional depinde de măsura în care sunt valorificate şi amplificate relaţiile instituţiei cu mediul social în care activează.

Perfecţionarea relaţiilor intersistemice, comunitare şi internaţionale pentru perioada 2015-2020  vizează următoarele obiective stretegice:

-centrarea activităţii pe nevoile „clienţilor” (elevi, părinţi, comunitate);

-colaborarea eficientă cu personalul – crearea unui climat de muncă pozitiv, motivant;

-abordarea unui stil managerial (la nivelul şcolii, catedrelor, claselor) eficient flexibil;

-creşterea rolului informaţiei, a capacităţii organizatorice şi mobilizatoare, perfecţionarea sistemului de evaluare fazială şi finală tehnică şi economic;

-reprezentarea eficientă a unităţii şcolare raportată la factorii externi (comunitate, foruri ierarhice superioare, autorităţi locale şi judeţene, organe de ordine publică, reprezentanţii cultelor, instituţii similare din ţară şi străinătate, agenţi economici, asociaţii, fundaţii şi organizaţii interesate în susţinerea învăţământului, colective de părinţi);

-implicarea in activitatea şcolii a partenerilor sociali şi asigurarea posibilităţii acestora de a influenţa deciziile la nivelul unităţii şcolare;

-asigurarea transparenţei în activitatea şcolii printr-o relaţie permanentă cu massmedia la nivel local, judeţean, naţional şi internaţional;

-angajarea de parteneriate pe bază de proiecte şi contracte cu instituţii, asociaţii, fundaţii şi agenţi economici în scopul realizării obiectivelor unităţii şcolare;

Perfecţionarea relaţiilor externe în perioada 2015-2019 valorifică relaţiile deja stabilite cu unităţi şcolare de acelaşi nivel din judeţ, regiune, din ţară şi străinătate, organismele ierarhice superioare, instituţiile administraţiei publice, organe de ordine publică instituţii şi organizaţii interesate în susţinerea educaţiei, agenţi economici, reprezentanţi ai cultelor etc.

 

VII. REALIZAREA UNEI ŞCOLI INCLUZIVE PRIN ADOPTAREA STRATEGIILOR DE PERSONALIZARE A PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV, PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR ŞI INCLUDEREA TUTUROR ELEVILOR ÎNTR-O FORMĂ SUPERIOARĂ DE ŞCOLARIZARE.

Se va avea în vedere la nivel curricular păstrarea unei evidenţe clare şi permanentă apopulaţiei şcolare şi realizarea unor programe de educaţie diferenţiată pentru copiii cu cerinţe educative speciale.

Pentru realizarea acestor deziderate se vor avea în vedere:

-folosirea strategiilor didactice în funcţie de stilurile de învăţare ale elevilor;

-a tragerea de resurse financiare şi dezvoltarea bazei  materiale;

-accesul tuturor elevilor la baza materială a  şcolii;

-flexibilizarea programelor şi a ofertei educaţionale, permanent adaptate la cerinţele social – economice şi pornind de la solicitările beneficiarilor direcţi şi indirecţi ai actului educaţional;

 

 

 

 

 

Capitolul IV

 

4.1. OPŢIUNI MANAGERIALE

Principiile de elaborare a curriculum-ului vizează componentele de bază ale procesului de învăţământ şi reflectă idealul educaţional al şcolii româneşti.

 

4.1.1. DEZVOLTAREA CURRICULARĂ

Respectând principiul egalităţii şanselor, trunchiul comun asigură fiecărui elev dreptul la o educaţie şcolară comună, un fond de cunoştinţe de bază în temeiul cărora să promoveze cu succes examenele de finalizare a studiilor şi concursurilor organizate la nivel naţional.

4.1.1.1. Trunchiul comun

Însuşirea la nivel maximal a cunoştinţelor cerute de programele şcolare şi îndeplinirea obiectivelor prevăzute de acestea trebuie să constituie preocuparea primordială a întregului colectiv didactic.

Fiecare catedră (comisie metodică) va întocmi anual şi semestrial programe concrete care să asigure dobândirea cunoştinţelor şi capacităţi1or necesare prin:

– ore de consultaţii (aprofundarea temelor şi capitolelor care fac obiectul programelor de examen);

– elaborarea de materiale auxiliare (ghiduri de pregătire, culegeri de subiecte propuse);

– simulări de examene;

Trunchiul comun desăvârşeşte personalitatea adolescentului prin cultură generală orientaţi în dorneniile indicate în mod precis de Curriculum-ul Naţional şi dezvoltă capacitatea de a-ţi mobiliza propriile resurse.

Opţiunile manageriale privind dezvoltarea curriculară au în vedere următoarele direcţii:

-afectarea numărului de ore pentru temele din prograrnele de invăţământ prevăzute de trunchiul comun în funcţie de necesarul impus, de realităţile obiective identificate la nivelul fiecărei clase şi de experienţa cadrului didactic (exemplu: la nivelul unei clase cu performanţe reduse se va putea opta pentru numărul maxim de ore exclusiv pentru a aprofunda obiectivele şi conţinuturile acoperite de trunchiul comun);

-curriculum-ul la decizia şcolii va propune elevilor ore de aprofundare sau extindere la disciplinele care constituie probe de examen;

-la clasele a VIII-a elevii şi părinţii vor fi informaţi lunar asupra stadiului pregătirii 1or pentru examenul de finalizare (pe baza rezultatelor obţinute la testările din materia prevăzută de programele pentru examene);

-stimularea creşterii responsabilităţii şcolii şi a elevului pentru calitatea şi finalitatea procesului educativ;

-ţasigurarea finalităţii curriculum-ului prin formarea unui absolvent autonom, activ, competent, motivat, capabil de opţiune şi decizie;

 

4.1.1.2. Curriculum-ul la decizia şcolii

Din punct de vedere al politicii educaţionale a unităţii şcolare prin curriculumul la decizia unităţii şcolare se stimulează promovarea acelor valori şi practici sociale care să asigure individualizarea personalităţii instituţiei la nivel local, regional şi naţional şi să asigure succesul absolvenţilor săi.

Dezvoltarea curriculară trebuie să promoveze deschiderea interdisciplinară şi proiectarea centrării pe competenţe, creşterea transparenţei actului didactic şi „construirea” lui ca un răspuns la nevoile concrete ale comunităţii.

Competenţele generale (care se urmăreşte a fi formate la elevi pe parcursul treptei gimnaziale de şcolarizare) precum şi competenţele specifice se stabilesc în funcţie de opţiunea, înclinaţiile şi interesul elevilor pentru identificarea carierei (continuarea studiilor ).

Curriculum-ul la decizia şcolii trebuie să realizeze inovaţia curriculară locală (la nivelul fiecărei catedre şi cadru didactic) şi flexibilizarea deciziei curriculare.

Opţiunile manageriale privind dezvoltarea curriculum-ului la decizia şcolii impun:

-elaborarea proiectului clasei (valabil pe 4 ani) pentru clasele a V-a, în care se conturează perspective disciplinelor opţionale în funcţie de filieră/profil/specializare;

-profesorii propun discipline, cursuri, teme opţionale, în funcţie de preocupările şi experienţa lor, de interesul şi solicitările elevilor;

-proiectarea disciplinelor opţionale se realizează pe perioade de timp de la un semestru la 4 ani (cursuri de l-2 ore pe săptămână, indicându-se precis obiectivele şi contribuţia acestora la formarea culturii generale sau la pregătirea la o anumită disciplină);

-oferta globală de cursuri opţionale va cuprinde dublul numărului de ore faţă de posibilitatea de opţiune a elevilor;

-proiectarea ofertei disciplinelor opţionale ca „un tot unitar” respectând structura unităţii şcolare şi durata şcolarităţii în învăţământul gimnazial;

-proiectarea fiecărei discipline opţionale va conţine:

– argumentul;

– competenţe specifice;

– competenţe generale (pentru opţionalele propuse pentru întreg ciclul gimnazial);

– conţinuturi;

– valori şi atitudini;

– sugestii metodologice;

-proiectarea disciplinelor opţionale în funcţie de structura ofertei educaţionale (nivele de învăţământ), de resursele existente (materiale şi umane) şi de ţintele strategice pe teren scurt şi mediu;

-proiectarea ofertei curriculare implică întreg colectivul didactic coordonat de şefii de catedre şi Consiliul Şcolar;

-predarea disciplinelor opţionale pe baze atractive uzându-se de strategii didactice noi şi de metode de evaluare performante;

-informarea corespunzătoare a părinţilor şi elevilor asupra rolului disciplinelor opţionale, a dezvoltării rutelor individuale de pregătire;

-disciplinele alese de elevi şi parinţi pentru a fi studiate sunt obligatorii pentru un an şcolar;

-dobândirea competenţelor de comunicare în limbi de circulaţie internaţională se asigură prin studiul a doua limbi străine (limba engleză și limba franceză) la clasele de gimnaziu;

-formarea unui absolvent compatibil cu societatea informatizată se realizează prin asigurarea cunoştintelor de utilizare a tehnicii de calcul şi de accesare a Internetului (oferta curriculară a unităţii şcolare propune studiul informaticii la nivelul maxim admis de planul de învăţământ);

-adaptarea permanentă a ofertei curriculare la nevoile de educaţie şi calificare resimţite la un moment dat şi compatibilizarea cu practicile sistemelor de învăţământ europene;

-transferul de experienţă, metode şi strategii didactice de la unităţi şcolare de acelaşi nivel din ţară şi din străinătate;

-compatibilizarea europeană a curriculum-ului prin programele internaţionale realizate şi cele care vor fi realizate prin Agenţia Erasmus în perioada 2015-2020;

Pachetele de discipline opţionale vizează, formarea unui sistem de cunoştinţe, abilităţi, şi aptitudini care individualizează personalitatea absolventului şi îi asigură competenţa în următoarele domenii de interes:

 

  1. Educaţia în spiritul comunicării interculturale

-dobândirea de competenţe de comunicare în limba engleză, limba franceză;

-familiarizarea cu valorile culturale internaţionale;

-accesul la informaţia ştiinţifică şi tehnologia modernă;

-studiul unor discipline ca: informatica, matematica, chimia, istoria, geografia, discipline tehnologice, în limba franceză sau limba engleză;

 

  1. Educaţia informaţională

-interpretarea informaţiei prin simularea proceselor virtuale şi în timp real

-utilizarea echipamentului multimedia;

-proiectarea asistată de calculator ;

 

  1. Educaţia moral-civică

-drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului;

-promovarea valorilor şi practicilor specifice democraţiei;

-drepturi şi îndatoriri cetăţeneşti;

 

  1. Educaţia estetică şi dezvoltarea sensibilităţii

-rolul artei în formarea personalităţii individului;

 

 

4.2.  CONSULTAREA, MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PDI

4.2.1. Consultare

Acţiuni în vederea actualizării, monitorizării, evaluării PDI:

  1. Stabilirea echipei de lucru şi a responsabilităţilor.
  2. Informarea actorilor educaţionali în legătură cu procesul de elaborare a PDI.

3.    Culegerea informaţiilor pentru elaborarea PDI prin: chestionare aplicate elevilor, părinţilor, profesorilor şcolii, inspectorilor şcolari, autorităţilor locale; interpretarea datelor statistice la nivel regional şi local. Aceste informaţii au fost corelate cu priorităţile identificate lanivel regional şi local pe judeţul Gorj şi comuna Băleşti.

  1. Colaborarea cu celelalte şcoli din judeţ pentru colectarea şi prelucrarea informaţiilor în  vederea analizei mediului extern.
  1. Stabilirea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare.
  2. Prezentarea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare spre consultare personalului şcolii, în cadrul Consiliului profesoral şi în cadrul şedinţelor de catedră, elevilor şcolii, în cadrul Consiliului elevilor, părinţilor, în cadrul întâlnirilor cu părinţii şi partenerilor sociali ai şcolii.
  3. Structurarea sugestiilor formulate în urma consultărilor şi, pe baza acestora, reformularea  obiectivelor şi priorităţilor.
  1. Elaborarea planurilor operaţionale.

Surse de informaţii:

  • Documente de proiectare a activităţii şcolii (documente ale catedrelor, Comisiei Diriginţilor, Consiliului elevilor, Consiliului reprezentativ al părinţilor, documente care atestă parteneriatele şcolii, oferta de şcolarizare);
  • Documente de analiză a activităţii şcolii (rapoarte ale catedrelor, rapoarte ale Consiliului de Administraţie, rapoarte ale echipei manageriale, rapoarte ale celorlalte compartimente ale şcolii – secretariat, administraţie, contabilitate, bibliotecă);
  • Documente de prezentare şi promovare a şcolii;
  • Site-uri de prezentare a judeţului Gorj;
  • Anuarul statistic al judeţului Gorj;
  • Chestionare, discuţii, interviuri;
  • Rapoarte scrise ale ISJ şi MECS întocmite în urma inspecţiilor efectuate în şcoală.

4.2. 2. Monitorizarea şi evaluarea

Implementarea PDI – ului va fi realizată de către întregul personal al şcolii, iar procesul de monitorizare şi evaluare va fi asigurat de echipa de elaborare a PDI prin:

  • întâlniri şi şedinţe de lucru lunare pentru informare, feed-back, actualizare;
  • prezentarea de rapoarte semestriale în cadrul Consiliului Profesoral şi al Consiliului de Administraţie;
  • activităţi de control intern;
  • corectare periodică şi actualizare.
  1. a) Monitorizarea

Monitorizarea acestui plan se va realiza pe parcursul anului şcolar 2012 – 2013  urmărindu-se mobilizarea eficientă a resurselor umane (profesori, elevi, părinţi) şi non-umane în vederea realizării indicatorilor de performanţă ce revin fiecărui obiectiv

În procesul de monitorizare se urmăreşte :

– comunicarea clară a obiectivelor şi concertarea tuturor eforturilor pentru realizarea lor;

– mobilizarea exemplară a factorilor implicaţi în realizarea obiectivelor;

– analiza unor soluţii în împrejurări complexe ce apar în derularea proiectelor.

Ca instrumente de monitorizare se folosesc :

– observaţiile;

– discuţiile cu elevii;

– asistenţa la ore;

– sondaje scrise şi orale;

– întâlniri in cadrul comisiilor metodice din şcoală, Consiliu de administraţie, Consiliu profesoral  etc.

  1. b) Evaluarea

Evaluarea PDI se va face atât pe parcursul derulării lui şi mai ales la finele anului şcolar  2015- 2016  când se vor inventaria indicatorii de performanţă şi se vor face corecturile necesare pentru un plan de acţiune al şcolii viitor adaptat evident situaţiilor ce se impun la momentul potrivit.

Instrumente de evaluare

Evaluarea acestui proiect îşi propune proceduri prin care să se poată stabili următoarele :

  • raportul dintre performanţele obţinute şi cele intenţionate;
  • acţiuni corective în situaţii când performanţa mai mică decât aşteptările.

Evaluarea va fi făcută cu accent pe dezvoltarea sistemului de competenţe, folosind ca instrumente de evaluare următoarele:

  • autoevaluare;
  • interevaluări;
  • declaraţii de intenţii
  • interviuri de evaluare;
  • observaţii folosind ghiduri de observaţie;
  • fişe de apreciere;
  • diferite rezultate materiale ale aplicării proiectului.

În toate evaluările care se referă la planificarea activităţilor din prezentul proiect al şcolii, se va acorda atenţie următoarelor elemente :

  • respectarea misiunii şi a viziunii;
  • urmărirea respectării etapelor propuse prin proiect;
  • analiza formulării obiectivelor pentru fiecare ţintă în parte;
  • corelaţia dintre resurse si obiectivele alese;
  • stabilirea corectă a indicatorilor de performanţă şi a modalităţilor de evaluare în cadrul  fiecărei ţinte.

 

  1. c) Responsabilităţi

 

Responsabilităţile pentru actul de evaluare menit să furnizeze factorilor care gestionează activitatea de învăţământ, informaţiile privind modul şi etapele de realizare a obiectivelor propuse, sunt distribuite astfel :

  • Managerii pentru obiectivele legate de oferta educaţională, evoluţia în carieră a cadrelor  didactice, creşterea performanţelor şcolare şi parteneriate.
  • Responsabilii comisiilor metodice pentru creşterea randamentului şcolar.
  • Profesorii coordonatori şi consilierul educativ pentru problemele de educaţie din şcoală, cât şi  pentru cele legate de activităţile extraşcolare şi extracurriculare.

 

  1. d) Indicatorii de performanţă

 

Prin perspectivă managerială o evaluare corectă şi oportună este menită să asigure o  funcţionare optimă sistemului de formare din şcoală. Dintre posibilii indicatori de performanţă amintim :

  • furnizarea unor informaţii utile despre starea sistemului de formare din şcoală;
  • stabilirea unor criterii obiective ca termeni de referinţă în evaluare pentru atribuirea de  semnificaţii datelor obţinute prin evaluare şi emiterea de judecăţi de valoare (aprecieri obiective);
  • enunţuri prin care să fie prezentate sintetic datele şi concluziile ce se desprind din  evaluare;
  • adoptarea unor decizii corecte pentru reglarea sistemului atunci când prin monitorizare şi evaluare se impune acest lucru

 

4.2. 3. Programul activităţii de monitorizare şi evaluare

-Frecvenţa monitorizării

-Datele întâlnirilor de analiză

-Întocmirea seturilor de date care să sprijine monitorizarea ţintelor

-Monitorizarea periodică a implementării acţiunilor individuale

-Urmărirea progresului în  atingerea ţintelor.

-Stabilirea impactului asupra comunităţii în Consiliul de administraţie al şcolii

-Evaluarea progresului în  atingerea ţintelor.

-Actualizarea acţiunilor din PDI în lumina evaluării Consiliului de administraţie

 

ANUAL-Comisia de Elaborare şi Verificare PDI

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Comisia de elaborare:

 

-prof. Șomîcu Cornel-DIRECTOR

prof. Năgăra Elena-RESPONSABIL  CEAC

-prof. Firoiu Dumitru-RESPONSABIL BĂLEȘTI

-prof. Drumen Daniel-RESPONSABIL CORNEȘTI

-prof. Constantinescu Felicia-REPREZENTANT CEAC

-prof. Priescu Monica-COMISIA DIRIGINŢILOR

-prof. Spineanu Irina Mihaela-SINDICAT

 

Document elaborat în perioada ianuarie-martie 2015.

 

Anunțuri